{"id":5771,"date":"2016-08-24T08:40:49","date_gmt":"2016-08-24T06:40:49","guid":{"rendered":"http:\/\/spital.sf.treime.md\/?p=5771"},"modified":"2016-08-24T08:41:18","modified_gmt":"2016-08-24T06:41:18","slug":"evaluarea-factorilor-de-risc-cardiovascular-la-pacientii-hipertensivi","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/treime.md\/ru\/evaluarea-factorilor-de-risc-cardiovascular-la-pacientii-hipertensivi\/","title":{"rendered":"Evaluarea factorilor de risc cardiovascular la pacien\u021bii hipertensivi"},"content":{"rendered":"

Hipertensiunea arterial\u0103 (HTA<\/strong>) este un factor de risc cardiovascular (CV) major, a c\u0103rui inciden\u021b\u0103 \u00een continu\u0103 cre\u0219tere, fiind \u00een corela\u021bie cu fenomenul de \u00eemb\u0103tr\u00e2nire a popula\u021biei [1]. \u00cen Europa, una din 3 persoane este hipertensiv\u0103, iar pentru popula\u0163ia de peste 60 de ani, prevalen\u0163a hipertensiunii este de peste 50% [2]. Cel mai frecvent, complica\u021biile hipertensiunii arteriale, cum ar fi infarctul miocardic, accidental vascular cerebral sau moartea subit\u0103, apar pe fundalul aterosclerozei \u0219i se produc instantaneu \u00een plin\u0103 stare de s\u0103n\u0103tate, \u00een peste 60% din cazuri ca prim\u0103 manifestare a bolii cardiovasculare (BCV), anticip\u00e2nd aplicarea unor m\u0103suri profilactice \u0219i cu consecin\u021be ulterioare, ca invaliditatea persoanei \u0219i posibilitatea administr\u0103rii doar a unui tratament tardiv, cu rol paliativ sau de profilaxie secundar\u0103 [3].<\/p>\n

Cercet\u0103rile \u0219tiin\u021bifice ofer\u0103 date precum c\u0103 se poate ob\u021bine o reducere cu 75-80% a evenimentelor cardiovasculare, dac\u0103 se vor lua \u00een considerare to\u021bi factorii de risc prezen\u021bi la pacien\u021bi, \u0219i nu doar un singur factor de risc cardiovascular evident modificat [4, 5, 6]. Important este de a \u021bine cont de faptul c\u0103 doar 3 din factorii de risc ai tensiunii arteriale sunt nemodificabili: v\u00e2rsta<\/em>, sexul<\/em> \u0219i istoricul familial<\/em>, \u00een rest \u2013 fumatul, colesterolul crescut, obezitatea, sedentarismul, excesul de sare, alcool, stresul, diabetul zaharat etc. \u2013 pot fi controla\u021bi.<\/p>\n

Cuantificarea riscului CV este necesar\u0103, \u00eentruc\u00e2t prezen\u021ba concomitent\u0103 a HTA \u0219i a altor factori de risc adi\u021bionali se pot poten\u021ba reciproc, conduc\u00e2nd la un risc CV total mai mare dec\u00e2t suma componentelor individuale. Diagramele create ce estimeaz\u0103 riscul global al pacientului sunt utile pentru stabilirea conduitei terapeutice. \u00cen lume, cel mai frecvent utilizate sunt Scorul de Risc Framingham, ce evalueaz\u0103 riscul de BCV la 10 ani, scorul UKPDS, folosit \u00een special la diabetici, \u0219i modelul SCORE (The Systematic CO-ronary Risk Evaluation), care estimeaz\u0103 riscul unui deces prin BCV pe o perioad\u0103 de 10 ani, determinat de v\u00e2rst\u0103, sex, tabagism, colesterolul total \u0219i valorile TAS. Exist\u0103 dou\u0103 versiuni ale modelului SCORE: una prev\u0103zut\u0103 pentru \u021b\u0103rile cu risc \u00eenalt, iar alta \u2013 pentru \u021b\u0103rile cu risc sc\u0103zut [7].<\/p>\n

Obiectivul acestui studiu este de a identifica \u0219i de a demonstra importan\u021ba cunoa\u0219terii factorilor de risc CV pentru prevenirea BCV sau cerebrovasculare cu poten\u021bial letal \u0219i coeziunea acestora \u00een poten\u021barea riscului de apari\u021bie a evenimentelor cardiovasculare.<\/p>\n

Material \u0219i metode<\/strong><\/p>\n

Studiul a fost realizat asupra unui num\u0103r de 94 de pacien\u021bi hipertensivi. Pacien\u021bii au fost \u00eemp\u0103r\u021bi\u021bi \u00een dou\u0103 loturi: lotul pacien\u021bilor hipertensivi f\u0103r\u0103 AVC, care a inclus un num\u0103r de 73 de persoane, dintre care 47,95% au fost b\u0103rba\u021bi \u0219i 52,05% femei, \u0219i lotul care a inclus pacien\u021bii hipertensivi asociat cu AVC, dintre care 47,62% erau b\u0103rba\u021bi \u0219i 52,48% femei. Criteriile de includere \u00een studiu au fost: diagnosticul de hipertensiune arterial\u0103, accidentul vascular cerebral confirmat, v\u00e2rsta mai mare de 18 ani.<\/p>\n

Pentru fiecare pacient inclus \u00een studiu a fost \u00eentocmit un formular care con\u021bine date despre ini\u021bialele numelui, v\u00e2rsta, sexul; statutul de fum\u0103tor; consumul de alcool, sare, gr\u0103simi saturate; expunerea la sedentarism \u0219i stres, valorile maxime ale tensiunii arteriale sistolice (TAS) \u0219i diastolice (TAD), valorile colesterolului total (mmol\/l), glicemia (mmol\/l), talia (cm), masa (kg), indicele masei corporale (IMC kg\/ m2<\/sup>), tratament antihpertensiv administrat \u0219i prezen\u021ba fibrila\u021biei atriale.<\/p>\n

To\u021bi subiec\u021bii inclu\u0219i \u00een studiu au avut valori ale tensiunii arteriale sistolice peste 140 mmHg \u0219i diastolice \u2013 peste 90 mmHg (inclusiv \u00een anamnez\u0103), \u00een conformitate cu criteriile ESH\/ESC, \u00een prezent sub tratament antihipertensiv. Statutul de fum\u0103tor a fost acordat bolnavilor care fumau cel pu\u021bin 5 \u021big\u0103ri \u00een zi \u0219i celor care au abandonat fumatul cu cel pu\u021bin 3 luni \u00eenaintea includerii \u00een studiu sau de apari\u021bia bolii cardiovasculare ori cerebrovasculare. Valori crescute ale colesterolului au fost considerate cele mai mari de 5 mmol\/l. Glicemia a fost considerat\u0103 crescut\u0103 peste 6,0 mmol\/l. Obezitatea a fost considerat\u0103 la pacien\u021bii cu IMC \u226530 kg\/m2<\/sup> (conform recomand\u0103rilor Societ\u0103\u021bii Europene de Cardiologie, 2003).<\/p>\n

Informa\u021bia cu privire la factorii de risc \u00een cazul pacien\u021bilor \u00eenscri\u0219i \u00een studiu a fost cea predecesoare dezvolt\u0103rii HTA sau AVC-ului.<\/p>\n

Rezultate ob\u0163inute<\/strong><\/p>\n

Din num\u0103rul total de pacien\u021bi (94), \u00een lotul HTA f\u0103r\u0103 AVC au fost inclu\u0219i 73 (77,65%), dintre care 40 (54,8%) cu v\u00e2rsta mai mare de 60 de ani, v\u00e2rsta cuprins\u0103 \u00een intervalul de 40-60 ani \u2013 28 (38,36%) pacien\u0163i, iar persoanele evaluate cu v\u00e2rsta mai mic\u0103 de 40 de ani \u2013 5 (6,84%).<\/p>\n

\u00cen cazul lotului bolnavilor diagnostica\u021bi cu HTA asociat\u0103 cu AVC, distribu\u021bia a fost urm\u0103toarea: 11 (52,09%) persoane cu v\u00e2rsta mai mare de 60 de ani, 8 (38,09%) cu v\u00e2rsta cuprins\u0103 \u00eentre 40 \u0219i 60, iar persoanele evaluate cu v\u00e2rsta mai mic\u0103 de 40 de ani \u2013 2 (9,52%). Deci, observ\u0103m ca ponderea cea mai mare \u00een ambele grupe o au pacien\u021bii cu v\u00e2rsta de peste 60 de ani.<\/p>\n

A fost constatat faptul c\u0103 un procent mai mare de pacien\u021bi care consum\u0103 sare \u00een exces este \u00een lotul persoanelor cu HTA \u0219i AVC \u2013 76,19% (16 p.), comparativ cu ponderea celor din lotul cu HTA \u0219i f\u0103r\u0103 AVC \u2013 53,42% (39 p.). Un procent mai mare de pacien\u021bi care au f\u0103cut exces de alcool a fost determinat \u00een lotul HTA cu AVC \u2013 28,57% (6 p.), fa\u021b\u0103 de procentul din lotul HTA f\u0103r\u0103 AVC \u2013 20,54% (15 p.).<\/p>\n

A fost \u00eenregistrat un procent mai mare a consumatorilor de gr\u0103simi saturate \u00een lotul pacien\u021bilor cu HTA f\u0103r\u0103 AVC \u2013 71,42% (15 p.), fa\u021b\u0103 de procentul din lotul HTA f\u0103r\u0103 AVC \u2013 24,66% (18 p.).<\/p>\n

\"1\"<\/a><\/p>\n

Figura 1. Ponderea factorilor de risc \u00een lotul pacien\u021bilor<\/em> cu HTA \u0219i AVC<\/em><\/p>\n

Procentul persoanelor care duc un mod de via\u021b\u0103 sedentar este de asemenea mai mare \u00een lotul cu HTA \u0219i AVC \u2013 42,85% (9 p.), \u00een compara\u021bie cu procentul pacien\u021bilor din lotul HTA f\u0103r\u0103 AVC \u2013 27,39% (20).<\/p>\n

Obezitatea a fost \u00eent\u00e2lnit\u0103 cu o frecven\u021b\u0103 mai mare \u00een lotul pacien\u021bilor cu HTA \u0219i AVC \u2013 38,1% (8 p.), fa\u021b\u0103 de procentul aceluia\u0219i factor de risc \u00een lotul celor cu HTA f\u0103r\u0103 AVC \u2013 28,76% (21 p.). Mai mul\u021bi fum\u0103tori s-au depistat \u00een lotul persoanelor cu HTA \u0219i AVC \u2013 61,90% (13 p.), comparativ cu procentul pacien\u021bilor din lotul HTA f\u0103r\u0103 AVC \u2013 41,09% (30 p.)<\/p>\n

Fibrila\u021bia atrial\u0103 ca o comorbiditate a avut o pondere mai mare \u00een lotul pacien\u021bilor cu HTA \u0219i AVC \u2013 52,38% (11 p.), fa\u021b\u0103 de lotul celor cu HTA f\u0103r\u0103 AVC \u2013 32,88% (24 p.).<\/p>\n

\u00cen cadrul lotului pacien\u021bilor cu HTA \u0219i AVC, dia-betul zaharat \u0219i stresul au avut o prevalen\u021b\u0103 mai mic\u0103, de 19,05% (4 p.) \u0219i respectiv 28,58% (6 p.), comparativ cu prevalen\u021ba \u00een lotul celor cu HTA f\u0103r\u0103 AVC \u2013 38,36% (28 p.) \u0219i respectiv 68,49% (50 p.).<\/p>\n

\"2\"<\/a><\/p>\n

Figura 2. Cuantificarea factorilor de risc \u00een lotul<\/em> pacien\u021bilor cu HTA f\u0103r\u0103 AVC<\/em><\/p>\n

Ne-am propus s\u0103 analiz\u0103m asocierea factorilor de risc cardiovasculari \u00een grupele studiate. Rezulatele ob\u021binute sunt expuse \u00een figura 3<\/em>.<\/p>\n

\"3\"<\/a><\/p>\n

Cel pu\u021bin 2 factori de risc considera\u021bi au fost identifica\u021bi la un num\u0103r de 8 pacien\u021bi dintre cei cu HTA \u0219i AVC (38,1%), practic 61,9% (13 pacien\u021bi) av\u00e2nd mai mult de 3 factori de risc ca diagnostic secundar \u00eenregistrat. \u00cen lotul de 73 de pacien\u021bi doar cu HTA, un singur factor de risc a fost determinat la 24 de pacien\u021bi (32,88%), 2 factori de risc \u2013 la 10 (27,40%) \u0219i mai mult de 3 factori de risc \u2013 la 16 pacien\u021bi (39,72%).Figura 3. Cuantificarea riscului cardiovascular la<\/em> pacien\u021bii cu HTA asociat cu AVC \u0219i cu HTA f\u0103r\u0103 AVC<\/em><\/p>\n

Totodat\u0103, la pacien\u021bi a fost estimat riscul mortalit\u0103\u021bii de cauz\u0103 cardiovascular\u0103 pe o perioad\u0103 de 10 ani cu ajutorul diagramei SCORE. Limita de la care s-a considerat riscul de eveniment CV fatal a fost considerat\u0103 >5%. Rezultatele ob\u021binute sunt prezentate \u00een figura 4<\/em>.<\/p>\n

\"4\"<\/a>
\n\u00cen procesul cercet\u0103rii s-a determinat c\u0103 13 (13,83%) pacien\u021bi au avut un risc de eveniment CV fatal >15%, 16 (17,02%) au prezentat un risc < 5%, \u00een 23 (24,47%) cazuri riscul a oscilat \u00een intervalul 10-14,9%, iar la al\u021bii 42 (44,68%) bolnavi valorile au fost cuprinse \u00eentre 5 \u0219i 9,9%.Figura 4. Distribuirea pacien\u021bilor conform riscului CV<\/em> conform SCORE<\/em><\/p>\n

Discu\u021bii<\/strong><\/p>\n

Hipertensiunea arterial\u0103, de r\u00e2nd cu accidentul vascular cerebral, reprezint\u0103 un imperativ al momentului, incluz\u00e2nd o multitudine de factori de risc care duc la dezvoltarea acestora. Startul luptei pentru preven\u021bia AVC \u00een hipertensiunea arterial\u0103 se d\u0103 prin modificarea stilului de via\u021b\u0103, \u0219i anume: sc\u0103derea ponderal\u0103, reducerea aportului de sare, activitate fizica regulat\u0103, consumul moderat de alcool, precum \u0219i cre\u0219terea aportului de fructe \u0219i legume; renun\u021barea la fumat, toate asociate cu tratament antihipertensiv corect, statine \u00een cazul dislipidemiilor necontrolabile prin dieta \u0219i antidiabetice orale sau insulin\u0103, daca este prezent diabetul zaharat. Studii care au folosit monitorizarea ambulatorie a TA au adus la cuno\u0219tin\u021b\u0103 c\u0103 fum\u0103torii \u2013 at\u00e2t normotensivi, c\u00e2t \u0219i hipertensivii \u2013 netrata\u0163i prezint\u0103 valori zilnice ale TA mai mari dec\u00e2t nefum\u0103torii. Chiar \u0219i la pacien\u0163ii motiva\u0163i, programele de renun\u0163are la fumat au un succes (la 1 an) de numai 20-30%.<\/p>\n

Concluzii<\/strong><\/p>\n

Studiul efectuat demonstreaz\u0103 impactul factorilor de risc \u00een dezvoltarea hipertensiunii arteriale, precum \u0219i apari\u021bia complica\u021biilor cerebrovasculare. Factorii de risc se fac responsabili de dezvoltarea evenimentelor cerebrale \u00een propor\u021bie de 22,35%. Combaterea factorilor de risc cardiovasculari versatili duc la diminuarea mortalit\u0103\u021bii \u0219i a morbidit\u0103\u021bii prin HTA \u0219i AVC.<\/p>\n

Bibliografie<\/strong><\/p>\n

    \n
  1. Brooke C. Schneider, Alden L. Gross, Katherine J. Bangen et al. Association of Vascular Risk Factors With<\/em> Cognition in a Multiethnic Sample<\/em>. In: Gerontol. B. Psychol. Sci. Soc. Sci., 2014; vol. 40, p. 1093-2003.<\/li>\n
  2. Bruce Ovbiagele. Increased risk of stroke in people with<\/em> cognitive impairment. <\/em>In: CMAJ, 2014; vol. 186, nr. 14, 536-546.<\/li>\n
  3. Christian Spinelli. Impaired Cognitive Executive Dys-function in Adult Treated Hypertensives with a Con-firmed Diagnosis of Poorly Controlled Blood Pressure<\/em>. In: Int. J. Med. Sci., 2014; vol. 11(8), p. 771-778.<\/li>\n
  4. Cuciureanu Dan. Demen\u0163a, diverse etiologii<\/em>. 2014; 49 p.<\/li>\n
  5. Dawn S. Hui, John E. Morley, Peter C. Mikolajczak, Richard Lee. Atrial fibrillation: A major risk factor for<\/em> cognitive decline<\/em>. In: AHJ, 2014; vol. 169, nr. 4, p. 448-456.<\/li>\n
  6. Duron E., A. Alami, R. Pequignot, P. Bert, A.S. Rigaud, Hanon O. Relations entre troubles cognitifs et l\u00e9sions de<\/em> la substance blanche c\u00e9r\u00e9brale<\/em>. In: Archives des mala-dies du coeur et des vaisseaux, 2014; vol. 100, p. 654-659.<\/li>\n
  7. Cushman W.C., Cutler J.A., Hanna E., Bingham S.F., Follmann D., Harford T. et al. Prevention and Treatment<\/em> of Hypertension Study (PATHS): effects of an alcohol treatment program on blood pressure. <\/em>In: Arch. Intern. , 1998; vol. 158, p. 1197\u20131207.<\/li>\n<\/ol>\n
      \n
    1. SOROCEANU1, L. GRIB1, N. CAPRO\u02181,<\/li>\n
    2. SOROCEANU2, N. DANILOV1, A. TCACIUC1,<\/li>\n
    3. ZAVATIN4, V. CEAICHI\u0218CIUC1, L. CARDANIUC1,<\/li>\n
    4. ROTARI1, A. NANI1, C. MART\u00ceN1, D. SASU1,<\/li>\n
    5. DANILOV3,, I. BENESCU4, V. MIHALU\u021aA1, E. FUSA,<\/li>\n
    6. BUJINOVA4, O. TONCOGLAZ4, B. STAMATI4,<\/li>\n<\/ol>\n

      1USMF N. Testemi\u021banu,<\/p>\n

      2Spitalul Militar Central,<\/p>\n

      3Universitatea de Medicicin\u0103 Iuliu Ha\u021bieganu,<\/p>\n

      Cluj-Napoca, Rom\u00e2nia;<\/p>\n

      4SCM Sf\u00e2nta Treime<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

      Hipertensiunea arterial\u0103 (HTA) este un factor de risc cardiovascular (CV) major, a c\u0103rui inciden\u021b\u0103 \u00een continu\u0103 cre\u0219tere, fiind \u00een corela\u021bie cu fenomenul de \u00eemb\u0103tr\u00e2nire a popula\u021biei [1]. \u00cen Europa, una din 3 persoane este hipertensiv\u0103, iar pentru popula\u0163ia de peste 60 de ani, prevalen\u0163a hipertensiunii este de peste 50% [2].<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":5776,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[53,2],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/treime.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5771"}],"collection":[{"href":"https:\/\/treime.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/treime.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/treime.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/treime.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5771"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/treime.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5771\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5778,"href":"https:\/\/treime.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5771\/revisions\/5778"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/treime.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/media\/5776"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/treime.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5771"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/treime.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5771"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/treime.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5771"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}