{"id":6110,"date":"2016-09-23T10:36:13","date_gmt":"2016-09-23T08:36:13","guid":{"rendered":"http:\/\/spital.sf.treime.md\/?p=6110"},"modified":"2016-09-23T10:36:13","modified_gmt":"2016-09-23T08:36:13","slug":"sindromul-depresiv-in-cadrul-afectiunilor-cerebro-vasculare-la-pacientii-varstnici","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/treime.md\/ru\/sindromul-depresiv-in-cadrul-afectiunilor-cerebro-vasculare-la-pacientii-varstnici\/","title":{"rendered":"Sindromul depresiv \u00een cadrul afec\u021biunilor cerebro-vasculare la pacien\u021bii v\u00e2rstnici"},"content":{"rendered":"

[vc_row][vc_column][vc_images_carousel images=»6111″ img_size=»» slides_per_view=»4″ autoplay=»yes» wrap=»yes» el_class=»carusel_post»][vc_empty_space][vc_column_text]\u00cen cadrul deregl\u0103rilor psihice depistate la pacien\u0163ii cu patologii cerebro — vasculare, depresia este una dintre cele mai des \u00eent\u00e2lnite complica\u0163ii.<\/p>\n

Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 la baza deregl\u0103rilor depresive st\u0103 hipoxia tisular\u0103, s-a presupus leg\u0103tur\u0103 cu schimb\u0103rile hemodinamice generate de \u0219oc.<\/p>\n

Acest studiu a fost efectuat pentru a dovedi aceste presupuneri. \u00cen studiu au fost inclu\u015fi 50 de pacien\u0163i, 29 femei si 21 b\u0103rba\u021bi \u00een v\u00e2rst\u0103 de 50 de ani \u0219i mai mult, care s-au tratat \u00een sec\u0163ia neurorecuperare a S.C.M. \u201dSf\u00e2nta Treime\u201d, la care dup\u0103 afec\u0163iunea cerebro-vascular\u0103 s-a dezvoltat sindromul depresiv.<\/p>\n

Leg\u0103tur\u0103 str\u00e2nsa dintre evolu\u0163ia patologiei vasculare \u0219i deregl\u0103rile afective descrise, se manifest\u0103 \u0219i prin faptul c\u0103 pe parcursul vie\u0163ii tabloul clinic al depresiilor se complic\u0103, suferind schimb\u0103ri de la sindroame asteno-vegetative slab pronun\u0163ate p\u00e2n\u0103 la depresii pronun\u0163ate cu component hipohondric. Depresiile pe de o parte se manifesta ca un factor care complic\u0103 decursul patologiei de baz\u0103. Din alta parte, progresarea rapid\u0103 a procesului vascular poate contribui at\u00e2t la complicarea structurii de sindrom depresiv, c\u00e2t \u0219i la un decurs mai \u00eendelungat.<\/p>\n

Criteriile dup\u0103 care s-au selectat pacien\u0163ii au fost infarctul cerebral, hemoragia intracerebrala si hemoragia subarahnoidian\u0103.<\/p>\n

Criteriile de excludere din studiu au fost deregl\u0103rile psihice \u00een anamnez\u0103 \u0219i participarea lor \u00een alte studii clinico-farmacologice.<\/p>\n

Exist\u0103 mai multe scale de apreciere a st\u0103rilor de depresie. \u00cen clinica de neurorecuperare s-a folosit scala de depresie a institutului de psihoneurologie V.M.Behterev, unde s-au luat ca criteriu de investiga\u0163ie 20 de parametri: anxietatea, dispozi\u0163ia, r\u00e2sul sau pl\u00e2nsul involuntar for\u021bat, somnul, perioada de veghe, sociabilitatea, func\u0163ia organelor interne, parametrii cognitivi, g\u00e2ndul de suicid \u0219i altele. \u00cen urma investiga\u0163iilor \u0219i formarea test-anchetelor am ajuns la urm\u0103toarele concluzii:<\/p>\n

— pe primul plan pacien\u0163ii acuzau astenie, labilitate pronun\u0163at\u0103 a dispozi\u0163iei, care s-a eviden\u0163iat la (47%) pacien\u0163i, deregl\u0103ri de somn sau insomnie la (88%) pacien\u0163i, stare de nelini\u015fte pronun\u0163at\u0103 -(6%) pacien\u0163i, senza\u0163ii subiective de excitare \u0219i tensionare psihic\u0103 la 32% pacien\u0163i, deregl\u0103ri vegetative pronun\u0163ate (gastro-intestinale, cardiovasculare, respiratorii) au fost depistate la (64%) de pacien\u0163i.<\/p>\n

Adecvat \u00ee\u0219i apreciau starea psihic\u0103 (69%) de pacien\u0163i, dar (18%) pacien\u0163i apreciau \u00eenr\u0103ut\u0103\u021birea st\u0103rii \u00een leg\u0103tur\u0103 cu o stare psihic\u0103. G\u00e2ndire \u0219i vorbire \u00eent\u00e2rziat\u0103, dereglarea capacit\u0103\u021bii de concretizare \u0219i aten\u021bie s-a depistat la (65%) pacien\u0163i.<\/p>\n

Pe parcursul afl\u0103rii \u00een sta\u0163ionar testul a fost aplicat de mai multe ori. Rezultatul testului la externare a fost cu ameliorare la 25-30%. Odat\u0103 cu ameliorarea st\u0103rii fizice a pacientului, ameliorarea parezei, somnului, func\u0163iilor organelor pelviene, normalizarea somnului, s-a ameliorat \u0219i starea de depresie.<\/p>\n

Au fost efectuate nenum\u0103rate convorbiri cu pacien\u0163ii pentru aprecierea nivelului de afectare psihic\u0103, \u00een baza c\u0103rora s-au administrat preparate medicamentoase antidepresive. Un mare succes au avut preparatele: mianserina, rexetina, calmepan.<\/p>\n

Administrarea preparatelor antidepresive paralel cu tratamentul de baza \u00een patologia cerebro-vascular\u0103 a dus la o ameliorare considerabila a st\u0103rii pacien\u021bilor. Analiz\u00e2nd datele obiective \u0219i subiective s-a ajuns la concluzia, c\u0103 pe parcursul afl\u0103rii pacien\u0163ilor \u00een sta\u0163ionar starea s-a ameliorat cu 30-40% de la debutul bolii p\u00e2n\u0103 la externare.<\/p>\n

Rezultatul studiului efectuat demonstreaz\u0103 o eficacitate pronun\u0163ata a preparatelor antidepresive \u00een tratamentul pacien\u0163ilor cu sindrom depresiv cauzat de afec\u0163iuni cerebro-vasculare.<\/p>\n

Conform rezultatelor acestui studiu putem recomanda administrarea preparatelor antidepresive \u00een tratamentul patologiilor cerebro-vasculare \u00een condi\u0163ii de ambulator.<\/p>\n

<\/em><\/p>\n

Bibliografie<\/em><\/p>\n

Vein A.M.,Vorobiova O.V. \u201cMasca neurologica a depresiilor\u201c. Revista Neurologie si psihiatrie 2005.<\/em><\/p>\n

Alexandovschii LA. St\u0103rile psihice in patologiile somatice. Psihiat. \u0219i psihofarmacoter. 2004<\/em><\/p>\n

Smulevici A. B. Depresia in medicina generala. Moscova 2004<\/em><\/p>\n

<\/strong><\/p>\n

G.Scurtu, V.Ro\u015fca, B.Stamati, V.\u0218eptelici<\/strong><\/p>\n

Clinica neurologie IMSP SCM \u201dSf\u00e2nta Treime\u201d<\/strong><\/p>\n

[\/vc_column_text][vc_empty_space]