{"id":6982,"date":"2016-12-03T10:25:53","date_gmt":"2016-12-03T08:25:53","guid":{"rendered":"http:\/\/spital.sf.treime.md\/?p=6982"},"modified":"2016-12-03T10:48:40","modified_gmt":"2016-12-03T08:48:40","slug":"ablatia-cu-radiofrecventa-noi-perspective-in-tratamentul-modern-al-fibrilatiei-si-fluterului-atrial","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/treime.md\/ru\/ablatia-cu-radiofrecventa-noi-perspective-in-tratamentul-modern-al-fibrilatiei-si-fluterului-atrial\/","title":{"rendered":"Abla\u021bia cu Radiofrecven\u021b\u0103 — noi perspective \u00een tratamentul modern al fibrila\u021biei \u0219i fluterului atrial."},"content":{"rendered":"

\u0418\u0437\u0432\u0438\u043d\u0438\u0442\u0435, \u044d\u0442\u043e\u0442 \u0442\u0435\u043a\u0441\u0442 \u0434\u043e\u0441\u0442\u0443\u043f\u0435\u043d \u0442\u043e\u043b\u044c\u043a\u043e \u043d\u0430 “\u0420\u0443\u043c\u044b\u043d\u0441\u043a\u0438\u0439<\/a>”.<\/p>

Fibrila\u0163ia atrial\u0103 (FA) este cea mai r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 tulburare sus\u0163inut\u0103 a ritmului cardiac \u00een practica medical\u0103. Estim\u0103rile actuale despre prevalen\u0163a fibrila\u0163iei atriale \u00een \u0163\u0103rile dezvoltate este de aproximativ 1.5-2% din popula\u0163ia general\u0103, iar c\u0103tre anul 2030 \u00een Europa se prognozeaz\u0103 14-17 milioane de bolnavi, cu circa 120000-250000 de pacien\u0163i noi diagnostica\u0163i anual1,2<\/sup><\/em>.<\/p>\n

<\/p>\n

V\u00e2rsta pacien\u0163ilor cu aceast\u0103 boal\u0103 cre\u015fte progresiv, \u00eenc\u00e2t actualmente media de v\u00e2rst\u0103 este \u00eentre 75 \u0219i 85 de ani. Aceast\u0103 aritmie este asociat\u0103 cu o cre\u0219tere de 5 ori a riscului de accident vascular cerebral \u015fi o cre\u015ftere de 3 ori a inciden\u0163ei insuficien\u0163ei cardiace. Cre\u015fterea prevalen\u0163ei FA poate fi atribuit\u0103 at\u00e2t unei diagnostic\u0103ri mai bune, \u00een special a formelor \u201d silen\u0163ioase\u201d c\u00e2t \u015fi cre\u015fterii v\u00e2rstei popula\u0163iei \u015fi sporirea condi\u0163iilor predispozante3<\/sup>.<\/p>\n

Aritmia reprezint\u0103 o adev\u0103rat\u0103 provocare \u00een societatea modern\u0103, iar aspectele sale medicale, sociale \u015fi economice vor fi dintre cele mai rele \u00een decadele urm\u0103toare 4<\/sup>.<\/p>\n

Flutter-ul atrial<\/strong> (FlA) este o tahiaritmie prin macroreintrare cu o frecven\u0163\u0103 atrial\u0103 de 250-350\/minut. FlA tipic are circuitul la nivelul atriului drept, istmul cavotricuspidian fiind un punct cheie \u00een persisten\u0163a tahiaritmiei. \u00cen unele cazuri FlA atipic este mai frecvent cicatricial \u015fi poate implica diferite structuri atriale ca substrat. Pe electrocardiograma de suprafa\u0163\u0103 \u00een FlA tipic, apar \u00een deriva\u0163iile inferioare (DII, DIII \u015fi aVF), undele de flutter negative, iar \u00een V1-pozitive, precum ni\u015fte din\u0163i de fier\u0103str\u0103u (fig.1). Conducerea atrioventricular\u0103 este frecvent 2:1, astfel \u00eenc\u00eet frecven\u0163a ventricular\u0103 va fi \u00een jur de 150\/minut5<\/sup>.
\nFibrila\u0163ia atrial\u0103 (FA) este o depolarizare haotic\u0103 atrial\u0103 cu o frecven\u0163\u0103 de 300-600\/minut iar frecven\u0163a ventricular\u0103 poate varia \u00een func\u0163ie de conducerea AV, de la variante (mai rar) de bradisistolie p\u00e2n\u0103 la (mai frecvent) tahisistolie.
\nPe electrocardiograma de suprafa\u0163\u0103 vom avea un ritm ventricular complet neregulat \u015fi unde fibrilatorii de mic\u0103 amplitudine \u015fi morfologie diferit\u0103 (fig.2).
\nFibrila\u0163ia atrial\u0103 \u015fi flutterul atrial sunt dou\u0103 forme de tahiaritmie supraventricular\u0103 care, \u00een diferite perioade de timp, pot coexista la unii \u015fi aceia\u015fi bolnavi. Aceste dou\u0103 variante au \u015fi unele particularit\u0103\u021bi, viz\u00e2nd mecanismele de dezvoltare \u015fi metodele de tratament.
\nExaminarea minu\u0163ioas\u0103 a bolnavilor cu FA \u015fi FlA identific\u0103 la circa 60-80% din bolnavi valvulopatii reumatismale, hipertensiune arterial\u0103 \u015fi cardiopatie ischemic\u0103. \u00cen jurul a 10-15% sufer\u0103 de tireotoxicoz\u0103, cord pulmonar, pericardite, defect de sept atrial, cardiomiopatii. Iar la circa 5-21% cazuri nu se reu\u015fe\u015fte depistarea etiologiei ( fibrila\u0163ie atrial\u0103 idiopatic\u0103). Actualmente este acceptat\u0103 opinia, c\u0103 la baza fibrila\u0163iei \u015fi flutterului atrial se afl\u0103 mecanismul reintr\u0103rii impulsului. \u00cen FA exist\u0103 concomitent o multitudine de sectoare cu circuite de microreintrare concurente, pe c\u00e2nd \u00een flutterul atrial este doar un singur circuit al impulsului5<\/sup>.<\/p>\n

 <\/p>\n

\"collage\"<\/a><\/p>\n

Fig.1Flutter atrial<\/p>\n

\"collage2\"<\/a><\/p>\n

Fig.2 Fibrila\u0163ia atrial\u0103<\/p>\n

Sunt cunoscute mai multe variante de evolu\u0163ie a fibrila\u0163iei atriale:
\nFibrila\u0163ia atrial\u0103 paroxistic\u0103<\/strong> — episoade aritmice cu durata de cel mult 7 zile, adeseori mai scurte de 24 de ore, care se termin\u0103 spontan.
\nFibrila\u0163ia atrial\u0103 persistent<\/strong> — ritmul sinusal nu se restabile\u015fte spontan, dureaz\u0103 mai mult de 1 s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 \u015fi de obicei, necesit\u0103 cardioversie electric\u0103 sau farmacologic\u0103.
\nFibrila\u0163ia atrial\u0103 permanent\u0103 sau cronic\u0103<\/strong> — tentativele de conversie electric\u0103 sau medicamentoas\u0103 ale aritmiei r\u0103m\u00e2n f\u0103r\u0103 succes sau este foarte probabil\u0103 reapari\u0163ia aritmiei \u00een scurt timp.
\nFibrila\u0163ia atrial\u0103 primar depistat\u0103<\/strong> \u2013 aritmia identificat\u0103 pentru prima dat\u0103, indiferent de prezen\u0163a sau lipsa simptomelor \u015fi modalitatea de terminare.
\nFibrila\u0163ia atrial\u0103 izolat\u0103 sau idiopatic\u0103<\/strong> \u2013 aritmia apare la pacien\u0163i pe un cord ecocardiografic normal6<\/sup>.<\/p>\n

ABLA\u021aIA CU RADIOFRECVEN\u021a\u0102<\/strong>
\nM\u0103surile non-farmacologice destinate \u201evindec\u0103rii\u201d fibrila\u0163iei atriale au fost \u00eencercate ini\u0163ial, \u00een cadrul interven\u0163iilor chirurgicale deschise. C\u0103utarea unei abord\u0103ri cu \u015fanse mai mari de reu\u015fit\u0103 a dus la dezvoltarea abla\u0163iei cu radiofrecven\u0163\u0103 (prin cateter), f\u0103r\u0103 a mai fi nevoie de opera\u0163ia deschis\u0103, dupa ce s-a stabilit c\u0103, la numero\u015fi pacien\u0163i, fibrila\u0163ia atrial\u0103 este declan\u015fat\u0103 \u015fi\/sau \u00eentre\u0163inut\u0103 de extrasistole cu originea \u00een venele pulmonare. \u00cen centrele cu experien\u0163\u0103, rata de succes este de aproximativ 70% la un an, pentru fibrila\u0163ia atrial\u0103 paroxistic\u0103. \u00cen forma persistent\u0103, izolarea venelor pulmonare nu este suficient\u0103 pentru a atinge rate acceptabile de succes, de obicei fiind necesar\u0103 modificarea substratului atrial (abla\u0163ia discret\u0103 \u015fi\/sau abla\u0163iile liniare). Reinterven\u0163ia se impune \u00een cazul a circa 9-20% dintre pacien\u0163i. Frecven\u0163a complica\u0163iilor majore legate de abla\u0163ie este sub 5%. De cur\u00e2nd tehnica abla\u0163iei pe cateter a \u00eenceput s\u0103 fie intens utilizat\u0103 la persoanele cu fibrila\u0163ie atrial\u0103, deocamdat\u0103 nefiind testat\u0103 \u00een cadrul unor studii ample randomizate, cu stabilirea unor rezultate la distan\u0163\u0103. Totu\u015fi, mai multe studii randomizate bine realizate \u015fi analize sistematice au ar\u0103tat c\u0103 at\u00e2t \u00een fibrila\u0163ia atrial\u0103 persistent\u0103 c\u00e2t \u015fi \u00een cea paroxistic\u0103, abla\u0163ia pe cateter este superioar\u0103 tratamentului cu medicamente antiaritmice, \u00een ceea ce prive\u015fte prevenirea recuren\u0163elor. Conform ghidurilor recente, preven\u0163ia recuren\u0163elor de fibrila\u0163ie atrial\u0103 cu ajutorul abla\u0163iei este justificat\u0103 la pacien\u0163ii care au forma paroxistic\u0103 simptomatic\u0103, abla\u0163ia pe cateter poate fi luat\u0103 \u00een calcul dup\u0103 e\u015fecul unei prime linii de medicamente antiaritmice. Astfel, la cei f\u0103r\u0103 defecte cardiace structurale, abla\u0163ia este o alternativ\u0103 la tratamentul cu antiaritmice, daca acestea s-au dovedit a fi ineficiente. \u00cen cazurile \u00een care amiodarona este medica\u0163ie de prima linie datorit\u0103 prezen\u0163ei contraindica\u0163iilor pentru clasa IC, abla\u0163ia poate fi luat\u0103 \u00een calcul dac\u0103 amiodarona nu d\u0103 rezultate7<\/sup>.
\nGhidurile sunt mai echivoce \u00een ceea ce prive\u015fte pacien\u0163ii cu fibrila\u0163ie atrial\u0103 persistent\u0103. La ace\u015ftia, abla\u0163ia pe cateter poate fi indicat\u0103 pentru cazurile de «fibrila\u0163ie atrial\u0103 recurent\u0103\u201d, cu simptome severe dup\u0103 e\u015fecul unui medicament antiaritmic. O astfel de recomandare nu se bazeaz\u0103 pe dovezi solide, dar este sus\u0163inut\u0103 de mici serii de cazuri \u015fi studii randomizate, ce arat\u0103 c\u0103, la pacien\u0163ii cu insuficien\u0163\u0103 cardiac\u0103, fie indus\u0103 de tahicardie, fie preexistent\u0103, reinstituirea ritmului sinusal, prin abla\u0163ia de cateter, poate fi a asociat\u0103 cu ameliorarea semnificativ\u0103 a frac\u0163iei de ejec\u0163ie a ventriculului sting7<\/sup>.
\nAbla\u0163ia cu radiofrecven\u0163\u0103 (ARF) \u2013 Tehnica:
\nARF este o procedur\u0103 minim invaziv\u0103, care se efectueaz\u0103 \u00een laboratorul de electrofiziologie (Fig.6). Se efectueaz\u0103 de obicei sub sedare u\u015foar\u0103 \u015fi doar \u00een cazuri rare cu anestezie general\u0103. Medicul electrofiziolog va efectua punc\u0163ia venei\/venelor femurale. Ulterior, sub control radiologic se vor introduce catetere de diagnostic \u015fi de abla\u0163ie prin vena femural\u0103 \u015fi ulterior prin vena cav\u0103 inferioar\u0103 p\u00e2n\u0103 la nivel cardiac (\u00een atriul drept). Ulterior, se va face punc\u0163ia septului interatrial, p\u0103trunz\u00e2nd \u00een acest fel \u00een atriul st\u00e2ng, locul de v\u0103rsare al celor 4 vene pulmonare, unde se identific\u0103 cel mai frecvent situsurile responsabile de apari\u0163ia fibrila\u0163iei atriale (Fig.4). Situsurile responsabile vor fi identificate printr-o tehnic\u0103 special\u0103, de \u201dmapping\u201d ( Fig.5).<\/p>\n

\"fig.4\"<\/a><\/p>\n

Fig.4 Cateterul de abla\u0163ie introdus \u00een atriul st\u00e2ng.<\/p>\n

\"fig.5\"<\/a><\/p>\n

Fig.5 Mappingul atriului st\u00e2ng (3-D reconstruc\u0163ie) pre- \u015fi postabla\u0163ia venelor pulmonare.<\/p>\n

Cateterul utilizeaz\u0103 o surs\u0103 de energie, de radiofrecven\u0163\u0103, pentru a crea o leziune la acest nivel, bloc\u00e2nd astfel acest circuit care genereaz\u0103 fibrila\u0163ia atrial\u0103. Aceast\u0103 procedur\u0103 se numeste izolarea venelor pulmonare \u015fi este cea mai frecvent\u0103 procedur\u0103 de abla\u0163ie cu radiofrecven\u0163\u0103 utilizat\u0103 \u00een cazul fibrila\u0163iei atriale. \u00cen cadrul aceleia\u0219i procedure, medicul poate aplica energie de radiofrecven\u0163\u0103 la nivelul unei zone din atriul drept, care st\u0103 la originea unei alte tulbur\u0103ri de ritm, flutterul atrial, frecvent \u00eentalnit\u0103 la pacien\u0163ii cu fibrila\u0163ie atrial\u0103. Procedura de obicei, dureaza c\u00e2teva ore8<\/sup>.
\nObiectivul tratamentului curativ al flutterului atrial tipic este \u00eentreruperea conducerii \u00een istmul cavotricuspidian (ICT) prin realizarea unei linii complete de abla\u0163ie, prin trasarea punct cu punct a unor tiruri de radiofrecven\u021b\u0103 succesive \u015fi ob\u0163inerea ritmului sinusal. Absen\u0163a recidivelor este asigurat\u0103 doar \u00een cazul ob\u0163inerii unui bloc complet bidirec\u0163ional 8. ARF pentru flutter atrial tipic are o rata \u00eenalt\u0103 de succes, mult peste 80%, cu risc sc\u0103zut de recidiv\u0103. \u00cen cazul flutterului atipic, succesul procedurii depinde de localizarea circuitului, iar recuren\u0163ele sunt mai frecvente, poate chiar necesita tratament antiaritmic ulterior. De asemenea, flutterul atipic secundar abla\u0163iei pentru fibrila\u0163ie poate fi dificil de ablat8<\/sup>.
\nAlt\u0103 procedur\u0103 de ARF este abla\u0163ia circumferen\u0163ial\u0103 a atriului st\u00e2ng, care const\u0103 \u00een efectuarea unor leziuni confluente de abla\u0163ie \u00een jurul orificiilor de v\u0103rsare a venelor pulmonare, de obicei grupate dou\u0103 c\u00e2te dou\u0103, aceste dou\u0103 cercuri formate pot fi unite \u00eentre ele sau cu alte forma\u0163iuni anatomice ( de ex. Inelul valvei mitrale) prin linii suplimentare de abla\u0163ie. Aceste linii suplimentare au drept scop prevenirea apari\u0163iei flutterului atrial st\u00e2ng (care poate s\u0103 apar\u0103 \u00een special dac\u0103 liniile de abla\u0163ie sunt incomplete). Procedura optim\u0103 de abla\u0163ie variaz\u0103 de la pacient la pacient8<\/sup>.
\nExist\u0103 un consens potrivit c\u0103ruia anticoagularea oral\u0103 este eficient\u0103 \u00een preven\u0163ia complica\u0163iilor tromboembolice periprocedurale ale abla\u0163iei. Acest lucru se aplic\u0103
\nat\u00e2t la pacien\u0163ii care au indica\u0163ie de anticoagulare oral\u0103 pe termen lung c\u00e2t \u0219i la pacien\u0163ii f\u0103r\u0103 factori de risc pentru AVC, subliniind faptul c\u0103 abla\u0163ia cre\u0219te oarecum riscul de AVC \u00een perioada peri-procedural\u01034<\/sup>.
\nARF se practic\u0103 sub anestezie local\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t \u00een timpul interven\u0163iei pacientul nu va sim\u0163i nimic, iar dup\u0103 interven\u0163ie se administreaz\u0103 medicamente antialgice la nevoie (poate fi un mic disconfort legat de locul punc\u021biei)7<\/sup>.
\nInternarea se face \u00een ziua premerg\u0103toare interven\u0163iei, \u0219i \u00een diminea\u0163a interven\u0163iei pacientul trebuie s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00e0 jeun (pe nem\u00e2ncate). Datorit\u0103 caracterului noninvaziv al procedurii, recuperarea postprocedural\u0103 este \u00een general rapid\u0103. Majoritatea pacien\u0163ilor pot p\u0103r\u0103si spitalul dup\u0103 o zi7<\/sup>.
\nDup\u0103 cum se recomand\u0103 deja \u00eenc\u0103 \u00een Ghidurile din 2010, continuarea ACO pe termen lung post-abla\u0163ie este recomandat\u0103 la pacien\u0163ii cu un scor CHA2DS2-VASc \u22652, indiferent de aparentul succes procedural4<\/sup>.
\nNu este neobi\u0219nuit ca dup\u0103 abla\u0163ie s\u0103 reapar\u0103 aritmii \u00een primele 2-4 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni. Pot fi necesare 1-3 luni p\u00e2n\u0103 la vindecarea complet\u0103 a cicatricii de abla\u0163ie \u0219i pentru a putea verifica reu\u0219ita procedurii. \u00cen acest interval este posibil\u0103 necesitatea tratamentului antiaritmic7<\/sup>.
\nSupravegherea pentru decelarea fibrila\u0163iei atriale recurent\u0103 dup\u0103 ARF este important\u0103, astfel, este recomandat ca prima vizit\u0103 la electrofiziolog s\u0103 fie la 3 luni postabla\u0163ie, apoi la fiecare 6 luni \u00een primii doi ani7<\/sup>.<\/p>\n

Riscuri<\/strong>
\n\u2022 afectarea vaselor, nervilor, organelor \u0219i \u0163esuturilor din jur prin manipularea instrumentelor;
\n\u2022 afectarea renal\u0103 (substan\u0163a de contrast \u00een cazul controlului fluoroscopic) sau alergii;
\n\u2022 infec\u0163ii sau s\u00e2ngerare la locul inciziei;
\n\u2022 fistula arterio-venoas\u0103 la locul punc\u0163iei;
\n\u2022 bloc atrioventricular complet ce necesit\u0103 implantarea de pacemaker (sub 1%);
\n\u2022 rev\u0103rsat pericardic, tamponada cardiac\u0103;
\n\u2022 accident vascular cerebral;
\n\u2022 stenoza venelor pulmonare;
\n\u2022 sindroame coronariene acute;
\n\u2022 fistula atrio-esofagian\u0103 \u2013 mai ales \u00een caz de abla\u0163ie circumferen\u0163ial\u0103 a atriului;
\n\u2022 spasm piloric \u0219i hipomotilitate gastric\u0103 prin afectarea nervului vag \u00een timpul abla\u0163iei;
\n\u2022 recuren\u0163a FiA \u2013 prin persisten\u0163a comunic\u0103rii \u00eentre atriu \u0219i venele pulmonare; mai ales \u00een cazul FiA persistente, pot fi necesare proceduri repetate de abla\u0163ie;
\n\u2022 flutter atrial st\u00e2ng7<\/sup>.<\/p>\n

\"fig.6\"<\/a><\/p>\n

Fig.6 Laboratorul de electrofiziologie dotat cu console de electrofiziologie intracardiac\u0103 multicanal, c\u00e2t \u0219i cu sisteme 3D\/4D de cartografiere color \u00een timp real de tip CARTO.<\/p>\n

Concluzii:<\/strong>
\n\u2022 ARF este superioar\u0103 tratamentului cu medicamente antiaritmice, \u00een ceea ce prive\u0219te prevenirea recuren\u0163elor, at\u00e2t \u00een fibrila\u0163ia atrial\u0103 persistent\u0103 c\u00e2t \u0219i \u00een cea paroxistic\u0103.
\n\u2022 Rata de succes prin ARF \u00een centrele cu experien\u0163\u0103 pentru fibrila\u0163ia atrial\u0103 paroxistic\u0103 dep\u0103\u0219e\u0219te 70% la un an.
\n\u2022 Reinterven\u0163ia se impune \u00een cazul a circa 9-20% dintre pacien\u0163i cu rezultate mai modeste. Frecven\u0163a complica\u0163iilor majore legate de abla\u0163ie este sub 5%.
\n\u2022 Reinstituirea ritmului sinusal, prin ARF, la pacien\u0163ii cu insuficien\u0163\u0103 cardiac\u0103, poate fi asociat\u0103 cu ameliorarea semnificativ\u0103 a frac\u0163iei de ejec\u0163ie a ventriculului st\u00e2ng.<\/p>\n

Bibliografie:<\/strong>
\n1. Krijthe BP, Kunst A, Benjamin EJ, Lip GY, Franco OH, Hofman A, Witteman JC, Stricker BH, Heeringa J. Projections on the number of individuals with atrial fibrillation in the European Union, from 2000 to 2060. Eur Heart J 2013;34:2746\u20132751.
\n2. Zoni-Berisso M, Lercari F, Carazza T, Domenicucci S.Epidemiology of atrial fibrillation: European perspective.Clin Epidemiol. 2014;6:213\u2013220.
\n3. 2016 ESC Guidelines for the management of atrial fibrillation developed in collaboration with EACTS
\n4. Romanian Journal of Cardiology ,,Actualizarea ghidului de management al fibrila\u0163iei atriale al Societ\u0103\u0163ii Europene de Cardiologie 2012\u201d Vol.23,No.2,2013
\n5. Aurel Grosu \u201eAritmii cardiace, diagnosticare \u0219i tratament\u201d Chi\u0219inau,1999,p.173-180,No.2,2013
\n6. Protocol Clinic National ,,Fibrila\u0163ia atriala\u201d Chi\u0219inau 2014
\n7. Josephson ME. Catheter and surgical ablation in the therapy of arrhythmias. In: Clinical Cardiac Electrophysiology, 4th, Lippincott, Philadelphia 2008.<\/p>\n

8. Chen J, De Chillou C, Basiouny T, Sadoul N, J Da Silva Filho, Magnin-Poull I, Messier, Aliot E. Cavotricuspid Isthmus Mapping to Assess Bidirectional Block During Common Atrial Flutter Radiofrequency Ablation. Circulation 1999;100:2507<\/p>\n

Departamentul Medicin\u0103 Intern\u0103, Clinica Medical\u0103 Nr. 3<\/p>\n

Disciplina Cardiologie, USMF \u201eNicolae Testemi\u0163anu\u201d<\/p>\n

IMSP SCM ,, Sf\u00e2nta Treime\u2019\u2019<\/p>\n

Autori: Liviu Grib1<\/sup>, Octavian Cenu\u015f\u01031<\/sup>,Viorica Varvariuc1<\/sup>, Marcel Abra\u015f2<\/sup>, Andrei Grib2<\/sup>, Iulian Surugiu2<\/sup>, Diana Lupu2<\/sup>, <\/span>Liudmila Cardaniuc2<\/sup>,Victor Ceaichisciuc2<\/sup><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u0418\u0437\u0432\u0438\u043d\u0438\u0442\u0435, \u044d\u0442\u043e\u0442 \u0442\u0435\u043a\u0441\u0442 \u0434\u043e\u0441\u0442\u0443\u043f\u0435\u043d \u0442\u043e\u043b\u044c\u043a\u043e \u043d\u0430 “\u0420\u0443\u043c\u044b\u043d\u0441\u043a\u0438\u0439”.Fibrila\u0163ia atrial\u0103 (FA) este cea mai r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 tulburare sus\u0163inut\u0103 a ritmului cardiac \u00een practica medical\u0103. Estim\u0103rile actuale despre prevalen\u0163a fibrila\u0163iei atriale \u00een \u0163\u0103rile dezvoltate este de aproximativ 1.5-2% din popula\u0163ia general\u0103, iar c\u0103tre anul 2030 \u00een Europa se prognozeaz\u0103 14-17 milioane de bolnavi, cu circa 120000-250000 de pacien\u0163i noi<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":6980,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[53],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/treime.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6982"}],"collection":[{"href":"https:\/\/treime.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/treime.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/treime.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/treime.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6982"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/treime.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6982\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":6987,"href":"https:\/\/treime.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6982\/revisions\/6987"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/treime.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/media\/6980"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/treime.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6982"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/treime.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6982"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/treime.md\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6982"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}