logo
  • Anticamera
    022 44-11-85
  • Informații
    060740791
  • Ziua Mondială a Rinichiului în acest an este marcată pe 9 martie. Prin intermediul acestei zile, care în 2017 se desfășoară sub deviza „Boala de rinichi și obezitatea”, Societatea Internațională de Nefrologie atrage atenția asupra bolilor renale, aducând la cunoștința publicului cele mai recente metode de tratament și prevenție.

    Boris SasuDespre bolile renale vom discuta cu doctorul în medicină, conferențiar universitar catedra „Disciplina Reumatologie și Nefrologie” al USMF „N.Testemițanu”, șef secție Nefrologie si Hemodializa al SCM ”Sfânta Treime”, medic nefrolog categorie superioară Boris Sasu.

    Domnule Boris Sasu, de Ziua Mondială a Rinichiului în fiecare an se abordează o temă nouă, dedicată celor mai actuale probleme în nefrologie, potrivit comunității medicale mondiale. În acest an tema principală este legată de obezitate. Rezultă că această problemă este foarte actuală la nivel mondial, dar cum se manifestă relația obezitate – boli renale în țara noastră?

    Într-adevăr, în fiecare an medicii nefrologi din întreaga lume încearcă să atragă atenția publicului asupra a cel puțin uneia dintre problemele din acest domeniu (deși, la fel ca în orice alt domeniu, aceste probleme sunt numeroase). În 2015, de exemplu, Ziua Mondială a Rinichiului a avut la bază motto-ul „Rinichi sănătoși pentru toți” și a avut ca scop să atragă atenția asupra problemei îmbunătățirii accesului la diagnostic și tratament al bolii renale.
    În 2016 motto-ul zilei a fost: „Boală de rinichi la copii: acționați devreme pentru a preveni” și a fost consacrată problemei patologiilor renale la copii.
    În 2017 Ziua Mondială a Rinichiului este dedicată diagnosticului timpuriu si tratamentului adecvat al bolii renale la persoanele cu obezitate. Din păcate acest subiect este foarte relevant, deoarece în ultimele decenii, obezitatea a devenit una dintre cele mai importante probleme de sănătate publică la nivel mondial. În 2015, excesul de greutate reprezenta a cincea cauză de deces în lume.
    În fiecare an, din cauza excesului de greutate decedează cel puțin 2,8 milioane de adulți, iar obezitatea omoară mai mulți oameni decât foametea.

    De ce este periculoasă obezitatea pentru rinichi?
    Excesul de țesut adipos nu este doar un balast pentru organism, care exercită presiune asupra organelor și sistemelor, dar are și proprietăți endocrine

    și produce o serie de substanțe specifice (adiponectina, grelina, factorul de necroză tumorală alfa etc.), unele din ele nici măcar nu sunt studiate până la capăt.
    Obezitatea crește riscul de dezvoltare a multor boli, cum ar fi hipertensiunea, diabetul zaharat, boli ale sistemului cardiovascular, inclusiv boli cronice renale (glomerulonefrite, calculi renali, cancer, pielonefrită cronică). Excesul de grăsime afectează în mod negativ funcțiile rinichilor, calitatea urinei etc.
    În rezultat, țesutul renal funcțional (parenchimul) este afectat, fiind înlocuit treptat de țesutul conjunctiv, ceea ce duce la tulburarea funcțiilor renale – nefropatie, insuficiență renală.

    Obezitatea este una dintre componentele principale ale dezvoltării nefropatiilor sindromului metabolic, care se manifestă inclusiv prin secreția excesivă de insulină ca rezultat al excesului de țesut adipos. În același timp, pentru a compensa situația creată, pancreasul secretă un alt hormon – glucagon, efectul căruia este opusul acțiunii insulinei. Acesta previne în primul rând pătrunderea glucozei în celule și crește conținutul ei în plasma sanguină. În al doilea rând glucagonul afectează canaliculii renali din care este compus parenchimul renal. În rezultat, acești canaliculi devin mai permeabili pentru proteine, care se elimină forțat prin urină, astfel se dezvoltă proteinuria. Treptat se pierd proteinele albumine cu greutate moleculară mică și rămân globulinele macromoleculare.
    Pe parcurs, conținutul de proteine din plasma sanguină scade (hipoproteinemie), iar conținutul globulinelor crește (disproteinemie). În cazul hipoproteinemiei presiunea oncotică a plasmei sanguine scade, astfel plasma trece din patul vascular în țesut. Ca rezultat apare edemul, care mărește greutătea corporală a pacientului, însă nu din cauza grăsimii dar a retenției de lichide în organism.

    Healthy kidneys, artwork

    Toți acești factori (sindromul metabolic, disproteinemia etc.), duc la creșterea conținutului lipidic în plasma sanguină, numită hiperlipidemie. Astfel crește concentrația colesterolului „rău” și a lipoproteinelor cu densitate scăzută (LDL), ceea ce duce la modificări aterosclerotice la nivelul vaselor, inclusiv arterelor renale și reduce semnificativ fluxul sangvin renal. Această scădere a fluxului sangvin activează mecanismul renină-angiotensină: rinichii produc renină, o substanță biologic activă, care activează angiotensinogenul, ultimul având un efect vasoconstrictor asupra arterelor. Din cauza spasmului arterial, crește tensiunea arterială. Astfel se închide cercul vicios: hipertensiunea formată contribuie și mai mult la reducerea fluxului sangvin renal.
    Mai mult ca atât, în cazul obezității, la agravarea fluxului sangvin renal mai contribuie și un alt factor pur mecanic: acumularea țesutului adipos în spațiul paranefrotic. Ca răspuns, în canaliculi renali este reabsorbit natriul, și odată cu acesta și apa, astfel se activează un alt mecanism de retenție a lichidelor caracteristic stării de obezitate. Un rol negativ în acest proces îl joacă și aldosteronul, un hormon secretat de glandele suprarenale, al cărui efect este de a reține natriul în organism.
    În acest mod, pH-ul plasmei sanguine și al urinei devine acid – se dezvoltă acidoza care în combinație cu compoziția schimbată a urinei, favorizează sedimentarea reziduului liber din urină și formarea pietrelor renale (nefrolitiază), care sunt cauza stagnării urinei în sistemul renal pielocaliceal.
    Pentru a rezuma, voi face unele remarci: esența modificărilor patologice în rinichi în cazul obezității poate fi redusă la următorii factori:
    • Sindrom metabolic (creșterea masei de grăsime viscerală, reducerea sensibilității țesutului periferic la insulină și hiperinsulinemia, care perturbă schimbul de carbohidrați, lipide și purine și provoacă hipertensiunea arterială.
    • Nefropatia cu edem;
    • Modificări ale conținutului proteinelor și lipidelor în plasma sanguină;
    • Hipertensiunea arterială;
    • Nefrolitiază.
    Este important să menționez faptul că acești factori, pot fi la rândul lor cauze ale unor boli precum: hipertensiunea, diabetul zaharat de tip II, ateroscleroza vasculară, boala nefrolitiazică. Toate aceste boli se agravează reciproc. Este un cerc vicios, pe care oricine poate să îl întrerupă prin schimbarea modului de viață:
    • Limitarea conținutul caloric din regimul zilnic prin reducerea cantității de grăsimi, zahăr și sare;
    • Creșterea consumului de fructe și legume, cereale integrale și fructe în coajă lemnoasă;
    • Activitate fizică regulată (60 de minute pe zi pentru copii, 150 de minute pe săptămână pentru adulți).
    • Tratarea maladiilor asociate. Pacienților a căror indice de masă corporală (greutatea (kg) / înălțime2 (m)) este mai mare de 30 kg/m2, se recomandă screening-ul periodic pentru depistarea maladiilor renale: analiza generală a sângelui și analiza urinei pentru a depistarea creatininei cu calcularea timpului de filtrare glomerulară și ecografia renală.
    În concluzie aș vrea să spun câte ceva despre obezitate: potrivit OMS, dacă boala va progresa în același tempo, în anul 2030, 51% din întreaga populație va suferi de obezitate. Și să nu uităm că obezitatea nu este unica problemă, ei i se alătură diverse boli asociate.

Dezvoltat WEB-SOLUTION GROUP