Până la descoperirea anesteziei, durerea din timpul operaţiilor era ameliorată cu diverse substanţe, precum opiul, alcoolul, mătrăguna sau fierturile de haşiş. Rezultatele erau, însă, nesemnificative. Pacientul oricum simţea durerea, care îl făcea să se mişte necontrolat. În ajutorul medicului veneau 4-5 persoane, care trebuiau să ţină pacientul nemişcat pe tot parcursul intervenţiei.
Revoluţia în chirurgie s-a produs pe 16 octombrie 1864, când dentistul american William Thomas Morton a făcut prima operaţie cu anestezie generală. Acesta a utilizat eterul pentru a extrage fără durere dintele unui pacient, nu înainte ca să experimenteze substanţa pe animale.
Un an mai târziu, un obstetrician scoţian, Sir James Simpson, a înlocuit eterul cu cloroformul, iar în 1874, francezul Pierre Oré a efectuat prima anestezie intravenoasă. Ulterior, anesteziile cu eter, cloroform şi protoxid de azot s-au răspândit în toată lumea.
Pe parcursul anilor, medicina a avansat considerabil, iar în prezent există o gamă variată de remedii şi metode de reducere a durerii din timpul operaţiilor, dar şi după acestea. Diferitele tipuri de anestezie sunt utilizate în funcţie de necesităţile şi de starea fizică, psihică a fiecărui pacient în parte, astfel ca riscurile intervenţiei chirurgicale să fie reduse la minim.
Performanţa anesteziei moderne nu ar fi fost posibilă fără de progresul tehnologiilor avansate, pe lângă preparatele de ultimă oră pe care medicii anesteziologi din întreaga lume cât şi din ţara noastră le utilizează pe larg, în funcţie de necesităţile fiecărui pacient în parte.
O lungă perioadă de timp, dar chiar şi astăzi putem întâlni cu uşurinţă pacienţi înfricoşaţi de termenul anestezie, pe când aceasta ar trebi sa le fie cel mai bun prieten în calea tratamentelor chirurgicale. Deseori putem întâlni întrebarea „câţi ani din viaţă îmi va lua anestezia?”. Nu există date ştiinţifice care ar atesta scurtarea duratei de viaţă, condiţionată de efectuarea anesteziilor, acesta fiind un mit utilizat pe larg de persoanele necompetente.
Frica pacienţilor este determinată de istoria relativ scurtă a anesteziei,care în ţara noastră a început în anii 1960, atunci când pacienţii nu puteau beneficia de utilaj modern pentru monitorizare a funcţiilor vitale atât în timpul cât şi după operaţie, când rata complicaţiilor post-anestezice era într-adevăr mai mare. Astăzi lucrurile sau schimbat mult în ceea ce priveşte siguranţa pacientului în anestezie, iar pacientul care vine în sala de operaţie, pe lângă abolirea durerii, mai beneficiază şi de o monitorizare riguroasă a funcţiilor vitale, fiind sub observaţia strictă a medicului anestezist.
Ziua de 16 octombrie a fost stabilită ca Ziua Internaţională a Anesteziologului. În spitalele din Moldova lucrează circa 1100 de medici anesteziologi, inclusiv asistenţi medicali anestezişti şi medici rezidenţi.
Pentru întreaga comunitate de Anesteziologi din ţară dar şi din afara ei, aducem sincere felicitări cu prilejul zilei Anesteziologului.
