În cadrul dereglărilor psihice depistate la pacienţii cu patologii cerebro — vasculare, depresia este una dintre cele mai des întâlnite complicaţii.
Având în vedere că la baza dereglărilor depresive stă hipoxia tisulară, s-a presupus legătură cu schimbările hemodinamice generate de șoc.
Acest studiu a fost efectuat pentru a dovedi aceste presupuneri. În studiu au fost incluşi 50 de pacienţi, 29 femei si 21 bărbați în vârstă de 50 de ani și mai mult, care s-au tratat în secţia neurorecuperare a S.C.M. ”Sfânta Treime”, la care după afecţiunea cerebro-vasculară s-a dezvoltat sindromul depresiv.
Legătură strânsa dintre evoluţia patologiei vasculare și dereglările afective descrise, se manifestă și prin faptul că pe parcursul vieţii tabloul clinic al depresiilor se complică, suferind schimbări de la sindroame asteno-vegetative slab pronunţate până la depresii pronunţate cu component hipohondric. Depresiile pe de o parte se manifesta ca un factor care complică decursul patologiei de bază. Din alta parte, progresarea rapidă a procesului vascular poate contribui atât la complicarea structurii de sindrom depresiv, cât și la un decurs mai îndelungat.
Criteriile după care s-au selectat pacienţii au fost infarctul cerebral, hemoragia intracerebrala si hemoragia subarahnoidiană.
Criteriile de excludere din studiu au fost dereglările psihice în anamneză și participarea lor în alte studii clinico-farmacologice.
Există mai multe scale de apreciere a stărilor de depresie. În clinica de neurorecuperare s-a folosit scala de depresie a institutului de psihoneurologie V.M.Behterev, unde s-au luat ca criteriu de investigaţie 20 de parametri: anxietatea, dispoziţia, râsul sau plânsul involuntar forțat, somnul, perioada de veghe, sociabilitatea, funcţia organelor interne, parametrii cognitivi, gândul de suicid și altele. În urma investigaţiilor și formarea test-anchetelor am ajuns la următoarele concluzii:
— pe primul plan pacienţii acuzau astenie, labilitate pronunţată a dispoziţiei, care s-a evidenţiat la (47%) pacienţi, dereglări de somn sau insomnie la (88%) pacienţi, stare de nelinişte pronunţată -(6%) pacienţi, senzaţii subiective de excitare și tensionare psihică la 32% pacienţi, dereglări vegetative pronunţate (gastro-intestinale, cardiovasculare, respiratorii) au fost depistate la (64%) de pacienţi.
Adecvat își apreciau starea psihică (69%) de pacienţi, dar (18%) pacienţi apreciau înrăutățirea stării în legătură cu o stare psihică. Gândire și vorbire întârziată, dereglarea capacității de concretizare și atenție s-a depistat la (65%) pacienţi.
Pe parcursul aflării în staţionar testul a fost aplicat de mai multe ori. Rezultatul testului la externare a fost cu ameliorare la 25-30%. Odată cu ameliorarea stării fizice a pacientului, ameliorarea parezei, somnului, funcţiilor organelor pelviene, normalizarea somnului, s-a ameliorat și starea de depresie.
Au fost efectuate nenumărate convorbiri cu pacienţii pentru aprecierea nivelului de afectare psihică, în baza cărora s-au administrat preparate medicamentoase antidepresive. Un mare succes au avut preparatele: mianserina, rexetina, calmepan.
Administrarea preparatelor antidepresive paralel cu tratamentul de baza în patologia cerebro-vasculară a dus la o ameliorare considerabila a stării pacienților. Analizând datele obiective și subiective s-a ajuns la concluzia, că pe parcursul aflării pacienţilor în staţionar starea s-a ameliorat cu 30-40% de la debutul bolii până la externare.
Rezultatul studiului efectuat demonstrează o eficacitate pronunţata a preparatelor antidepresive în tratamentul pacienţilor cu sindrom depresiv cauzat de afecţiuni cerebro-vasculare.
Conform rezultatelor acestui studiu putem recomanda administrarea preparatelor antidepresive în tratamentul patologiilor cerebro-vasculare în condiţii de ambulator.
Bibliografie
Vein A.M.,Vorobiova O.V. “Masca neurologica a depresiilor“. Revista Neurologie si psihiatrie 2005.
Alexandovschii LA. Stările psihice in patologiile somatice. Psihiat. și psihofarmacoter. 2004
Smulevici A. B. Depresia in medicina generala. Moscova 2004
G.Scurtu, V.Roşca, B.Stamati, V.Șeptelici
Clinica neurologie IMSP SCM ”Sfânta Treime”
