Ziua internațională de luptă împotriva limfomului, marcată la 15 septembrie, este dedicată creșterii nivelului de informare cu privire la limfom, o formă de cancer cu o incidență în creștere. Organizațiile internaționale, pe lângă distribuirea broșurilor, clipurilor video și diverselor activități care vizează atragerea atenției asupra acestei boli, fac apel la toți oamenii care nu sunt indiferenți să posteze pe internet și pe rețelele de socializare publicații cu hashtagul „Stop Lymphoma” (Stop #Lymphoma).

Lymphoma Coalition – o rețea globală non-profit a grupurilor de pacienți care suferă de limfom a inițiat Ziua internațională de luptă împotriva limfomului, al cărei obiectiv este să informeze despre bolile maligne ale sistemului limfatic, despre simptomele lor, diagnosticarea precoce și prevenirea acestora.

Limfomul este un cancer al sistemului limfatic, cel care apără organismul de infecţii. Boala porneşte de la limfocite, un tip de celule albe, care se înmulţesc excesiv şi au o durată de viaţă mai mare decât normalul, astfel putând afecta toate componentele sistemului limfatic, dar şi alte organe.

Există două tipuri principale de limfoame:

1. Limfom Hodgkin;
2. Limfom non-Hodgkin.

Etimologia exactă a limfomului nu este cunoscută în acest moment, dar sunt identificați câțiva factori de risc care duc la debutul bolii. Aceștia includ:

• sex (limfomul se dezvoltă mai des la bărbați decât la femei);
• vârsta (limfomul non-Hodgkin se întâlnește mai des la persoanele cu vârsta de peste 60 de ani, iar limfomul Hodgkin este mai frecvent observat la cei cu vârsta cuprinsă între 15-40 de ani);
• infecții virale și bacteriene (HIV, hepatită C și B, virusul Epstein-Barra, Helicobacter pylori etc.);
• condiții însoțite de modificări ale sistemului imunitar (boli autoimune, condiții care necesită terapie imunosupresoare, de exemplu după transplantul de organe etc.);
• expunerea la substanțe chimice toxice (pesticide, erbicide etc.), radiații;
• predispoziția genetică (dacă cineva a suferit de limfom în familie, probabilitatea de dezvoltare a bolii este mai mare);
• sistem imunitar slăbit, stres cronic etc.

În același timp, prezența unuia sau chiar a mai multor factori de risc enumerați mai sus nu înseamnă că o persoană va dezvolta neapărat limfomul.

Următoarele simptome ar trebui să ne pună în gardă:

• mărirea nedureroasă a ganglionilor limfatici (pe gât, axile, în zona inimii etc.);
• scăderea bruscă a greutății, oboseală, pierderea apetitului;
• transpirații nocturne, apariția mâncărimilor la nivelul pielii;
• temperatura corporală de peste 37 de grade;
• dureri de cap;
• tuse și dificultăți de respirație.

Dacă aceste simptome nu dispar în câteva săptămâni este necesar să consultați un medic. Diagnosticul precoce și în timp util oferă o bună prognoză pentru viitor.

Vicedirectorul profil chirurgie Gheorghe Strajescu vorbește despre limfomul gastric primar Non-Hodgkin din propria experiență de lucru