Catedra de neurologie a USMF „N. Testemiţanu” a fost fondată în octombrie 1945 de către profesorul Boris Şarapov, reprezentant eminent al ştiinţei neurologice ruse din Sankt-Petersburg. Dânsul a condus catedra cu mici întreruperi până în anul 1969. Profesorul B. Şarapov a constituit baza activităţii didactice, clinice şi ştiinţifice a catedrei, iniţiind o serie de cercetări, consacrate manifestărilor clinice şi morfopatologice ale traumelor cerebrale şi medulare închise. Numeroşii săi discipoli au activat în calitate de specialişti principali, au condus diverse clinici neurologice (profesorii P. Lecari în Sankt-Petersburg, P. Areşev şi A. Glaurov în Simferopol, I. Curaco în Odesa, A. Nacu şi D. Gherman în Chişinău).
Succesorul prof. B. Şarapov la conducerea catedrei Neurologie devine elevul său Diomid Gherman în anul 1969, care continuă cu succes cercetările ştiinţifice, activitatea pedagogică şi medicală. O rezonanţă mare au căpătat rezultatele cercetărilor ştiinţifice în domeniul dereglărilor vasculare cerebrale şi medulare. Patologia spinală şi dereglările circulaţiei sangvine medulare a constituit pentru mulţi ani tema de studiu a catedrei de neurologie. În pofida faptului că abordarea clinico-morfologică îşi avea limitările sale, apariţia ulterioară a metodelor de neurovizualizare (tomografia computerizată, rezonanţa magnetică nucleară) a permis reactualizarea acestei probleme într-un cadru ştiinţific modern.
În perioada anilor 1998 – 2010 catedra Neurologie a fost condusă de către profesorul Ion Moldovanu. Revenind în ţară în 1995, după 11 ani de activitate ştiinţifică în clinica de neurologie a Primului Institut de Medicină I. Secenov din Moscova.
Din 2010 catedra este condusă de către profesorul Mihail Gavriliuc, discipol al academicianului D. Gherman. Ambele teze au fost consacrate patologiei vasculare medulare. Actualmente cercetările lui M. Gavriliuc şi a discipolilor săi sunt consacrate elaborării unor noi verigi ale patologiei vasculare cerebrale şi anume studierii fenomenului de recondiţionare ischemică, care ar putea indica soluţii noi în tratamentul bolilor cerebrovasculare.
În ultimii 10 ani la catedră au fost susţinute 2 teze de dr. hab. (V. Lisnic, O. Pascal) şi 3 teze de dr. în medicină (Dorina Ţiple, Lilia Coşciug, Olesea Odainic).