Hepatitele virale se regăsesc între primele 10 boli infecţioase letale şi reprezintă principala cauză etiologică a cirozei şi a hepatocarcinomului. La nivel mondial, aproximativ 400 milioane de oameni sunt afectaţi de hepatitele virale. În fiecare an, 1,4 milioane de persoane mor din cauza hepatitelor virale, 600.000 prin infecţii hepatice cronice, cu 4.000 de decese pe zi. 95% din oamenii care trăiesc cu hepatite virale nu ştiu că sunt infectaţi.

În acest context, pe 28 iulie (ziua de naştere a profesorului Baruch Samuel Blumberg, cel care a descoperit virusul hepatic B), Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) marchează Ziua Mondială de Luptă împotriva Hepatitei.

Anul 2016 este crucial pentru hepatitele virale. La Adunarea Mondială a Sănătăţii din luna mai, Statele Membre ale OMS au hotărât adoptarea primei Strategii de Eliminare a Hepatitelor Virale, cu obiective ambiţioase şi având ca scop eliminarea hepatitelor virale până în anul 2030.

De aceea, tema campaniei din acest an este: ELIMINAREA HEPATITELOR VIRALE.

Ziua Mondială a Hepatitei cu genericul „Cunoaște hepatita. Acționează acum.” este o oportunitate de a sensibiliza şi de a induce o schimbare reală în prevenirea bolilor şi a accesului la testare şi tratament.

Mesajele cheie pentru anul 2016 sunt:

* Cunoaște hepatită – sunteți în pericol?

* Cunoaște hepatita – realizează testarea

* Cunoaște hepatita – adresează-te pentru tratament

Pe pagina web a Centrului național de sănătate publică (CNSP) este publicată o informație amplă referitoare la ce reprezintă hepatitele virale, cum ne puem proteja de acestea ș. a

Ce reprezintă hepatitele virale B, C şi D?

Hepatitele virale B, C si D sunt maladii infecţioase acute sau cronice din grupul infecţiilor sanguine, provocate de viruşi (viruşii hepatici B, C şi D), care pătrund în organismul uman pe diverse căi, şi folosesc ca gazdă celulele ficatului, provocând diverse dereglări ce se manifestă prin simptome de intoxicaţie generală, dereglări ale tractului digestiv, îndeosebi ale funcţiilor ficatului, prin dureri abdominale, greţuri, vomă, slăbiciune generală, fiind însoţite destul de frecvent de apariţia icterului.

Cum ne infectăm cu virusurile HVB, C şi D?

• De regulă, infectarea cu viruşi are loc prin intermediul manoperelor medicale (injecţii de diferit gen, vaccinări, recoltarea sângelui din deget, operaţii, manopere ginecologice, stomatologice etc.) legate de lezarea pielii sau a mucoaselor cu instrumente nesterilizate.
• De asemenea infectarea mai poate avea loc prin intermediul transfuziei de sânge sau a componentelor lui (plasmă, masă eritrocitară, leucocitară, trombocitară, fibrinogen etc.), dacă se utilizează instrumente nesterilizate sau donatorii nu sunt testaţi la viruşii hepatitelor B, C sau D.
• Infectarea este posibilă şi în saloanele de cosmetologie, la efectuarea manoperelor de manichiură, pedichiură, tatuaj, pearcing etc, dacă instrumentarul utilizat nu este prelucrat şi sterilizat.
• Persona sănătoasă se poate infecta, preponderent, cu hepatita virală B pe cale sexuală. Mai frecvent se întâmplă în cazurile când relaţiile sexuale sunt ocazionale cu persoane purtătoare de virus.
• Infectarea mai poate avea loc şi pe cale descendentă – de la mama bolnavă la copilaşi, mai frecvent în perioada naşterii.
• Infectarea cu virusurile hepatice mai are loc frecvent şi la consumatorii de droguri, pe cale parenterală (intravenos, intramuscular etc.).
• Aceşti viruşi se mai transmit şi pe cale habituală (foarfece comune, aparate de bărbierit comune, periuţe de dinţi comune, aparate de depilare, diverse jucării înţepătoare etc.).

Cine se poate infecta cu viruşii hepatitelor B, C şi D?

În general cu aceşti viruşi se poate infecta oricine, indiferent de vârstă, sex, statut social, profesie, apartenenţă religioasă sau politică, însă studiul ştiinţific a confirmat o frecvenţă sporită a infecţiei cu viruşii hepatici B, C şi D la diverse contingente de risc (bolnavi de diabet zaharat, tuberculoză, hepatite cronice, maladii sanguine, la gravide şi la nou-născuţi din mamele purtătoare de Ag HBs, lăuze, persoane contacte în focare familiale de hepatite virale B, C, D, donatori etc).

Cum ne protejăm de infectarea cu virusurile HVB, C şi D?

Profilaxia HVB, C şi D constă în:

• întreruperea căilor de transmitere a infecţiei virale, în primul rând, în micşorarea evidentă a numărului de manopere parenterale şi înlocuirea lor cu administrarea preparatelor per os. Una din cele mai eficiente şi simple modalităţi de profilaxie a HV este utilizarea pe larg a utilajului medical getabil (seringi, picurători, pipete, scarificatoare etc.). În cazul utilizării instrumentelor medicale de folosire multiplă, se recomandă prelucrarea şi sterilizarea minuţioasă a acestora. Aceste măsuri se efectuează, de regulă, în secţiile centralizate de sterilizare de pe lângă instituţiile medico-sanitare publice.
• În familii, unde sunt purtători cronici a virusului B sau bolnavi, este necesar ca fiecare din ei să respecte cu stricteţe igiena personală, să nu se folosească de foarfece, instrumente de bărbierit, pedichiură, manichiură, periuţa de dinţi etc. comune. Persoanele neinfectate din aceste focare familiale trebuie să fie vaccinate contra hepatitei virale B.
• Pentru protejarea infectării cu hepatite virale B, C şi D pe cale sexuală este necesar de folosit prezervativul sau abţinerea de la contactele sexuale ocazionale cu persoane necunoscute.
• E necesar ca la obiectele de menire socială (frizerii, cabinete cosmetologice etc.) să se respecte regimul de prelucrare, dezinfectare şi sterilizare a instrumentelor şi utilajului de lucru.
• Conform Programului naţional de profilaxie şi combatere a hepatitelor virale B, C şi D în Republica Moldova, măsurile menţionate de profilaxie sunt elucidate pe larg. De vre-o câţiva ani de acum se petrece vaccinarea nou-născuţilor contra hepatitei virale B, iar din anul 1999 s-a început şi vaccinarea lucrătorilor medicali cu risc sporit de infectare, apoi a tuturor lucrătorilor medicali şi a studenţilor medici la instituţiile superioare şi medii de învăţământ. Vaccinarea se efectuează în 3 prize (3 injecţii intramusculare: prima, apoi peste 1 lună – a doua şi peste 2-5 luni – a treia, revaccinarea peste fiecare 5 ani.).
• Control medical regulat (1 dată pe an) la medicul de familie cu recoltarea probelor de laborator, în special testarea marcherilor hepatitelor virale (AgHBs, anti-HCV ş.a.).

Medicul gastrolog, Margarita Surlari, șef secția Gastrologie în cadrul spitalului ”Sfânta Treime” din capitală, recomandă în cazul apariţiei unor semne clinice sau înrăutăţirea stării generale, să consultați medicul și în nici un caz să apelați la autotratament.

”Pentru a preveni sau a ține sub control afecțiunile ficatului, regimul alimentar respectat cu strictețe este una dintre cele mai eficiente soluții. Astfel, există o listă de alimente și băuturi care trebuie evitate. Mâncărurile grase și prăjite îngreunează procesul metabolic și buna funcționare a ficatului. Din lista alimentelor interzise în regimul pentru hepatită sunt: carnea de porc, mezelurile carnea alba însoțită de piele, maioneza, sosurile, prăjelile cu unt, ulei sau margarina, chipsurile. Prăjiturile cu crema, bomboanele, jeleurile, produsele de patiserie din comerț sunt interzise în regimul pentru hepatită, deoarece ficatul este nevoit sa facă eforturi mult mai mari pentru a le metaboliza. Bolnavii de hepatita trebuie sa elimine din alimentație preparatele condimentate excesiv. În general, regimul alimentar în hepatită nu trebuie să includă alimente cu o valoare proteică si calorică ridicata, deoarece ficatul este incapabil sa le proceseze complet. Pacienții afectați trebuie să evite băuturile alcoolice de orice fel, mai ales, consumul de alcool este una dintre cauzele care acutizează afecțiunile hepatice și determină apariția cirozei. Pe lângă cantitățile ridicate de zahar, în sucurile carbogazoase/necarbogazoase din comerț se regăsesc și alți aditivi, conservanți, coloranți, îndulcitori cu valoare nutritiva nulă.

Dacă e să vorbim despre recomandările alimentare în caz de hepatită, pe cap de listă sunt: fructele, legumele, lactatele, carnea degresată, terciurile, supa de legume, sucurile naturale și apă plată. O altă recomandare se referă la evitarea efortului fizic intens.

Fiind spuse astea, menționez că fiecare pacient bolnav de hepatită este diferit și de aceea medicul specialist este singurul în măsură să construiască un regim alimentar personalizat.”

Margarita Surlari,

Medic gastrolog,

IMSP SCM ”Sfânta Treime”