Glanda tiroidă este o glanda endocrină ce se localizează pe partea anterioară a gâtului, sub „mărul lui Adam“, are o formă de fluture, 2 lobi (“aripile”) legaţi de istm.

Glanda este alcătuită din foliculi şi canale producătoare de tiroxină. În interiorul foliculilor se găsește un coloid proteic care conține o singură proteină, tireoglobulina, din care sunt sintetizați hormonii tiroidieni: T4 ( tiroxina) și T3 (triiodotironina). Pentru elaborarea hormonilor e nevoie de iod, care este furnizat prin alimentație. Secreția de hormoni tiroidieni (tiroxina- T4 şi triiodotironina-T3) este stimulată de către un alt hormon numit TSH (Thyroid Stimulating Hormone) care este secretat de glanda hipofiză.

De asemenea, tiroida produce calcitonina, antagonist al hormonului paratiroidian, ce scade pragul calcemiei și stimulează osteogeneza.

Hormonii tiroidieni influenţează majoritatea ţesuturilor organismului prin creşterea activităţii celulare. Astfel, rolul tiroidei este extrem de important pentru organism, afectând metabolismul general, termoreglarea, pulsul şi tensiunea arterială, nivelul de colesterol, tonusul muscular, excitabilitatea sistemului nervos, starea psihică, etc.

Patologia glandei tiroide reprezinta cea mai mare parte a afecţiunilor endocrine. Patologia tiroidiană se poate manifesta prin

– dereglări funcţionale – când are loc eliberarea crescută (hipertiroidism) sau insuficienţă (hipotiroidism) a hormonilor tiroidieni;

– afecţiuni structurale – la creşterea excesivă a ţesutului glandular, determinând apariţia de noduli, mici tumefieri sau guşă la nivelul glandei.

– disfuncţii autoimune

Semnele şi simptomele cele mai frecvente cu care pacienţii se prezintă la endocrinolog:

• Creşterea/scăderea in greutate,
• disconfort la nivelul gâtului,
• palpitaţii, tahicardie (creşterea pulsului),
• iritabilitate,
• insomnii, somnolentă,
• tremur, intoleranţă la căldură/frig, etc.

Nodulii tiroidieni

Nodulii tiroidieni în sine nu reprezintă o boala. De fapt, se estimează că unu din zece oameni, şi una din 5 femei, va dezvolta noduli tiroidieni la un moment dat de-a lungul vieţii; la ecografia tiroidiana, in 50% dintre cazuri se detectează noduli tiroidieni . Totuşi, nodulii indică prezenţa unei probleme a tiroidei şi ar trebui evaluaţi dacă sunt descoperiţi.

Majoritatea nodulilor sunt proliferari benigne, discrete ale celulelor tiroidiene, care nu funcţionează ca țesutul tiroidian normal. Totuși, există un risc ca un nodul tiroidian sa fie canceros – cam 1-5% dintre noduli sunt canceroşi – deci este important ca aceşti noduli sa fie evaluaţi de un medic.

În timp ce majoritatea nodulilor nu determină apariţia unor simptome, nu sunt niciodată detectaţi şi sunt inofensivi, unii pot fi destul de mari pentru a presa traheea şi a determina dificultăţi de deglutiţie sau tuse. Un nodul poate deveni, de asemeni, supraactiv, cu eliberare exagerată de hormoni tiroidieni, determinând hipertiroidism.

Diagnostic

• Răguşeală, disfagie (probleme la înghiţit)
• Noduli la palparea tiroidiană
• Dozări hormonale
• Ecografia tiroidiană
• Elastografia tiroidiană (ecografie ce apreciaza elasticitatea nodulilor)
• Puncţia biopsie aspirativă cu ac fin (FNAB)

NB: În afară de examenul histologic (după îndepărtarea chirurgicală sau puncţie-biopsie a ţesutului tiroidian,) nici o modalitate nu poate diferenţia nodulii benigni de cei maligni cu o siguranţa de 100%.

Guşă difuză sau nodulară

Guşă, prin definiţie, reprezintă creşterea în volum a glandei tiroide, de obicei cu păstrarea funcţiei sale.

Cauza guşii endemice (care apare în aceiaşi regiune geografică) este o carenţă în aportul de iod din alimentaţie şi apă. O altă cauză a guşii poate fi tiroidita cronică autoimună Hashimoto.

Semne şi simptome clinice dependente de dimensiunea glandei tiroide hipertrofiate:

• fenomene compresive
• dificultate de a înghiţi,
• modificarea vocii prin răguşeală,
• tulburări de respirație şi chiar de circulaţie sanguină la nivelul gâtului.

Semne şi simptome datorate carenţei de iod

• Carenţa de iod duce la sinteza deficitară a hormonilor tiroidieni pînă la apariţia hipotiroidismului cu:
• creşterea în greutate (până 5-10 kg),
• intoleranţa la frig
• edeme ale pleoapelor, mâinilor şi a picioarelor,
• piele uscată, palidă, unghii friabile, căderea părului,
• răguşeală,tulburări digestive (greţuri, vărsături, constipaţie), dureri articulare, slăbiciune musculară, crampe musculare, somnolenţă, oboseală, letargie.

Diagnostic

• Examen clinic
• Dozările hormonale
• Ultrasonografie tiroidiană
• Puncţie aspiraţie noduli tiroidieni
• CT cervico-toracal (uneori)

Hipotiroidism

Apare în cazul care tiroida produce o cantitate insuficientă de hormoni.

Manifestările specifice hipotiroidismului sunt:

• creştere în greutate până 5-10kg
• intoleranţă la frig
• oboseală, astenie, fatigabilitate
• edeme (umflătură) al pleoapelor(pungi sub ochi), a mâinilor şi a picioarelor
• piele uscată, descuamată, aspră, palidă,
• unghii friabile, căderea parului
• păr uscat, aspru şi fragil
• mărirea limbii, îngroşarea buzelor
• răguşeala, voce groasă,
• scăderea poftei de mâncare, grețuri, vome, constipaţie, colici
• dureri articulare, slăbiciune şi durere musculară, crampe musculare, furnicături
• somnolenţă, oboseală, letargie, tulburări de memorie, de concentrare, depresie, agitaţie
• infertilitate, tulburări de ciclu menstrual
• scăderea libidolului, tulburări erectile, infertilitate

Diagnostic:

• Examen clinic
• Dozări hormonale
• Analiza generală a sângelui (anemie),
• Lipidograma
• Ultrasonografia glandei tiroide
• EKG, ecografie cardiacă, radiografie pulmonară

Hipertiroidismul, boala Basedow-Graves

Producerea în exces a hormonilor tiroidieni.

Seme şi simptome

• Scădere rapidă în greutate cu apetit păstrat sau chiar crescut
• Intoleranţă la căldură, transpiraţie excesivă
• Agitaţie, labilitate emotivă, insomnie, tulburări de concentrare, fugă de idei
• Tremur fin al mâinilor, slăbiciune musculară
• Palpitaţii, tahicardie, ritm cardiac neregulat, hipertensiune arterială, insuficienţă cardiacă
• oboseală la efort minim,
• Scaune frecvente, diaree, vome, dureri abdominale
• Piele caldă, transpirată
• Tulburări de ciclu menstrual
• Disfuncţie erectilă
• Osteoporoză, osteopenie (fracturi)
• Tulburări oculare, senzaţie de nisip în ochi, fotofobie, lăcrimare, edem al (umflătura) pleoapelor, durere spontană la apăsarea sau la mişcarea ochilor

Este esenţială evitarea efortului fizic, stresului, fumatului, expunerii la soare.

Diagnostic

• Analize de laborator
• Dozări hormonale
• Ecografie tiroidiană, scintigrafie tiroidiană

La necesitate

• Analiza generală a sângelui, ionograma, funcţia hepatică, funcţia renală.
• Consult oftalmologic, ecografie oculară,
• CT / RMN de orbită
• Osteodensitometrie DXA
• EKG

Tiroidita cronică autoimună Hashimoto

Boala autoimună caracterizată printr-o agresare a organismului de către propriul sau sistem imunitar. Este una dintre cele mai frecvente cauze de guşă.

Seme şi simptome

• creşterea în volum a tiroidei, de obicei fără noduli tiroidieni
• poate produce fenomene compresive: senzaţie de presiune sau disconfort , tulburări de înghiţire
• poate duce la atrofia (micşorarea) glandei tiroide cu apariţia hipotiroidismului (adaos în greutate, somnolenţă, scăderea capacităţii de muncă)

Diagnostic

• Dozarea hormonilor tiroidieni
• Ecografia tiroidiană

Deoarece problemele nediagnosticate ale tiroidei pot creşte dramatic riscul apariţiei obezităţii, bolilor cardiovasculare, depresiei, anxietăţii, pierderii părului, disfuncţiilor sexuale, infertilităţii, dar şi a altor probleme de sănătate, este important să mergeţi din timp la medicul endocrinolog pentru investigaţii şi tratament adecvat.

Autori:

Dr. Elena Bivol- medic endocrinolog,doctorant

Dr. Natalia Baltag – medic endocrinolog, sef secție,categoria superioară, asistent universitar

Dr.Natalia Porcereanu – medic endocrinolog,doctorant

Dr Tatiana Abras- medic endocrinolog

Dr. Vlada Bistrițchii- medic endocrinolog,

 

 

 

 

 

 

 

 

–