În data de 10 octombrie 2017 este marcată pentru a 25-a oară Ziua mondială a sănătății mintale, stabilită de către Federația Mondială pentru Sănătate Mintală cu scopul a crește gradul de conștientizare și educare, la nivel mondial, în privința sănătății mintale.

Tema din acest an, „Sănătatea mintală la locul de muncă”, abordează valoarea promovării bunăstării în mediile de lucru de toate tipurile, de la agricultură la industrie, finanțe, guvern, tehnologie, etc. În funcție de ritmul și natura muncii locurile de muncă pot deveni o sursă majoră de efort emoțional. Un număr tot mai mare de dovezi demonstrează că o serie de aspecte legate de sănătatea mintală la locul de muncă, cum ar fi stresul profesional, conflictul de muncă-viață, hărțuirea și violența duc la costuri sociale semnificative și împiedică productivitatea.

Organizația Mondială a Sănătății, subliniază faptul, că depresia este cea mai frecventă boală mintală și este lider pe lista cauzelor de boală și dizabilități la nivel mondial, și cei care suferă de depresie sau de alte tulburări pot fi incapabili să muncească sau pot fi mai puțin productivi. Unul din cinci persoane la locul de muncă se confruntă cu o stare de sănătate mintală și în timp ce mulți angajatori dezvoltă politici care să sprijine o forță de muncă sănătoasă, nu există o viziune comună asupra sănătății mintale la locul de muncă. 10% din angajați au lipsit de la locul de lucru din cauza depresiei. În medie 36 de zile lucrătoare sunt pierdute pentru fiecare episod de depresie.

Simptomele cognitive ale depresiei, cum ar fi dificultățile de concentrare, luarea deciziilor și memorarea, sunt prezente până la 94% în timpul unui episod de depresie, provocând o afectare semnificativă a funcției și productivității muncii.

Locul de muncă favorabil sănătății mintale include:

• Întâmpinarea călduroasă a tuturor solicitanților de locuri de muncă calificați;
• Includerea îngrijirii medicale care tratează bolile mintale cu aceeași urgență ca în cazul bolilor fizice.
• Oferirea de programe și practici care promovează și sprijină sănătatea angajatului și/sau echilibrul între viața profesională și viața personală.
• Oferirea cursurilor de formare pentru manageri și șefi de subdiviziuni în problemele de sănătate mintală, inclusiv identificarea problemelor de performanță, care pot indica stresul muncitorilor și posibila necesitate de referire și evaluare.
• Garantarea confidențialității informațiilor despre sănătatea angajaților.
• Sprijinirea angajaților, care solicită tratament sau care au nevoie de spitalizare și invaliditate, inclusiv planificarea revenirii la locul de muncă.
• Asigurarea „plecării cu demnitate” ca prioritate corporativă, dacă devine esențială pentru ca un angajat să părăsească locul de muncă.
• Comunicarea tuturor angajaților privind egala ocupare a forței de muncă, programe de sănătate care promovează un climat de acceptare, antistigmatizare, antidiscriminare la locul de muncă.

Depresia la locul de muncă

Se estimează că depresia va cauza anual 400 de milioane de zile de muncă pierdute. Aproape 86% dintre angajații tratați cu antidepresive au raportat o performanță îmbunătățită a muncii. Cercetătorii au descoperit că absența, dizabilitatea și productivitatea pierdută, ca rezultat al depresiei, costau angajatorii de patru ori mai mult decât costul tratamentului medical al angajaților.

Impactul depresiei la locul de muncă este evident în două moduri:

1) prezenteism, atunci când angajatul este la serviciu, dar nu este productiv.

2) absenteism, când angajatul lipsește de la muncă.

Cercetările au constatat, că tratamentul depresiei are ca rezultat o reducere de 40-60% a absenteismului și /sau prezenteismului.

Cum depistăm depresia în rândul colaboratorilor:

• Sunt retrași, se izolează;
• Indiferenți;
• Neatenți;
• Indeciși, productivitatea încetinită;
• Prezintă oboseală, accidente;
• Nesiguri de abilități, lipsă de încredere;
• Motivație scăzută, detașată;
• Reacții necorespunzătoare, relații tensionate;
• Modificarea aspectului.

Opțiuni pentru angajatori, organizații:

• Aprecierea angajaților;
• Crearea unui mediu de susținere;
• Identificarea semnelor precoce a stresului;
• Crearea unei culturi organizaționale care să reflecte sistemele de valori și credințe;
• Promovarea resurselor de locuri de muncă;
• Respectarea și reconcilierea vieții familiale și profesionale cu schimburile de bune practici;
• Prevenirea agresiunii;
• Promovarea managementului stresului;
• Intervenții;
• Instruiri la locul de muncă;
• Suportul de supraveghere.

Bunăstarea sănătății și sănătatea mintală contribuie la calitatea vieții, angajamentul și productivitatea la locul de muncă, ceea ce promovează, la rândul său, creșterea economică, stabilitatea și ocuparea forței de muncă.