În Republica Moldova, conform datelor statistice pentru anul 2013, pe primul loc printre tumorile maligne s-a plasat cancerul colorectal (CCR) cu 12,3%, urmat de cancerul glandei mamare cu 11,8%, apoi cancerul pulmonar cu 10,5%. 25-31% din bolnavi cu cancer colorectal sunt depistați în stadiile tardive, din cauza lipsei vigilenței oncologice, a examinării și investigării incomplete și adresării întârziate a bolnavilor la medic [7].
Un rol important în diagnosticul, tratamentul, reabilitarea adecvată îl are depistarea la timp a CCR. În 2013, acest indice a constituit 28,1% cu cancer al colonului și 41,4% cu cancer al rectului. Doar 10% din populația țării se adresează la medic în starea incipientă de CCR. În 60% cazuri se înlătură tumoarea împreună cu o parte din intestinul gros, iar în 30% cazuri sunt deja MT. Este important istoricul familial: rude de gradul I cu CCR, polipi colonici sau rectali [2].
Caz clinic
Bolnava J., în vârstă de 74 de ani, a fost trimisă de către medicul de familie în secția terapie a Spitalului Sfânta Treime cu diagnosticul de anemie ferodeficitară de etiologie neindentificată. Acuzele bolnavei la internare: disconfort în regiunea superioară a abdomenului, scaun instabil, pierdere în greutate în ultimele 6 luni, slăbiciune generală.
Istoricul bolii: Starea generală s-a înrăutățit cu 4 luni în urmă, când s-a depistat anemia. A folosit preparate cu fier, dar fără efect pozitiv. A mai fost internată de urgență, fiind suspectată de hemoragie gastrointestinală și consultată de către proctolog, care a exclus hemoragia.
Boli concomitente. Din istoricul vieții: suferă de DZ timp de 5 ani, primește metfogama 1000 mg de 2 ori/zi. A suportat lobectomia glandei tiroide în 2007, suferă de hipotiroidie, administrează L-tiroxin 100 mg/zi; HTA gr. II.
Anamneza eredocolaterală. Tata a decedat de cancer colorectal la vârsta de 67 ani, mama a decedat de cancer colorectal la vârstă de 64 de ani.
Examen obiectiv: tegumentele și mucoasele palide, uscate; nodulii limfatici periferici nu se palpează; edeme moderate la gambe; zgomotele cordului sunt ritmice, accentul zg. II pe aortă, suflu sistolic la apex, frecvența bătăilor cordului 80/min, TA 150/80 mmHg.
Abdomenul de formă obișnuită, moderat sensibil la palpare în hipocondri și în regiunea epigastrică. La palparea intestinului gros se determină o formațiune 2,5-3 cm în diametru sub rebordul costal drept.
S-au efectuat următoarele investigații: AGS Hb 71 g/l, Er 3, 7×1012 /l. Ic 0,58. Tr 608x109g/l, Leuc. 5, 1x109g/l. Nes 9x109g/l, Seg. 67x109g/l, Eoz 1x109g/l, Limf 21x109g/l, Mon 2x109g/l, VSH 41 mm/oră. Aniz. ++, poikilocitoză++.
Biochimia sângelui: glucoza 6,4 mmol/l, feritina 48 ng/dl, Fe seric 3,4 mkmol/l.
Analiza biochimică – fără devieri de la normă; analiza generală de urină – în limitele normei.
FEGDS. Concluzie. Însuficiența cardiei gr. II, polip gastric erozat, gastrită hemoragică antrală, polip fals al bulbului duodenal.
Analiza histologică: 3 fragmente din polip fals pe curbura mare.
Concluzie patohistologică: polip glandular gastric cu dilatarea chistică și o hiperplazie vacuolară a epiteliului unor glande moderat exprimată.
Fibrocolonoscopia. În unghiul hepatic se depistează o tumoare circulară cu distrucție și stenoză compensată. S-a preluat biopsia.
Concluzie endoscopică: cancer al colonului în unghiul hepatic.
Ecografia. În regiunea unghiului hepatic se depistează o cocardă patologică de aproximativ 60 mm.
Concluzie patologo-histologică. Fragmente din mucoasa colonului cu modificări distrofice de tip vacuolar, sunt și focare mai mari cu hiperplazie și displazia epiteliului glandular, printre care se găsesc celule polimorfe atipice hipercromatice, după care nu se exclude adenocarcinomul.
Pacientei i-a fost efectuată transfuzie de concentrat eritrocitar, Hb după transfuzie 105 g/l, Er. 3,9×1012/l.
S-a stabilit diagnosticul clinic de: adenocarcinom al intestinului gros (unghiul hepatic), anemie feriprivă, gastrită cronică în acutizare, polip gastric fals, polip duodenal fals.
Pacienta a fost trimisă la medicul de familie pentru a fi supusă unei intervenții chirurgicale. S-a recomandat evidența la oncoproctolog.
Este important de efectuat screeningul de ru-tină pentru cancerul colonic la persoanele cu vârstă peste 50 de ani [5]. Testul pentru hemoragie ocultă din scaun în fiecare an, sigmoidoscopia flexibilă la fiecare 5 ani, irigografia cu bariu în dublu contrast o dată la 5-10 ani, colonoscopia la fiecare 10 ani [1, 2, 5, 6].
Dacă există un risc crescut (istoric familial de cancer colonic), screeningul se va face de la 40 de ani sau la o vârstă cu 10 ani mai mica decât a membrului familiei cu CCR. Este important de efectuat testul AND pentru identificarea anomaliilor genetice celulare din scaun, markerii tumorali: CEA, CA19-9 [3-6].
Concluzie
Aplicarea unui program de screening și alegerea unui stil de viață sănătos constituie cele mai bune metode curente preventive de reducere a riscului apariției CCR.
Bibliografie
- L. Buligescu. Tratat de hepatogastrologie. București: Editura medicală AMALTEA, 1997.
- Pascu O., Pogoga C. Screeningul cancerului colorectal. În: Stanciu C. (ed). Cancerul colorectal. Iași: Editura “Gr. T. Popa”, 2003.
- Hotineanu V. Chirurgie. Indicații metodice pentru studenții anilor 5-6. Ch.: Centrul Ed.-poligr. Medicina, 2008, p. 264-311.
- Grigorescu M. Tratat de gastroenterologie. Vol. 2. București: Ed. Medicală Națională, 2001, p. 120.
- Miuţescu B. și coaut. Effectiveness of the immunochem-ical fecal test (fit) for detection of advanced adenomas in colorectal carcinoma screening in an asymptomatic population. În: Rev. Med. Chir. Soc. Med. Nat., Iaşi, 2013, vol. 117, nr. 2, p. 302-307.
- Scorobete M. Metode de screening în cancerul colorectal. În: J. Gastrointestin. Liver. Dis., June 2015, vol. 24, p. 141-142.
- Hotineanu V. Chirurgie. Curs selectiv. Ch.: Centrul Ed. poligr. “Medicina”, 2008, p. 606-698.
Dr. Viorica Năstase,
Secția Gastroenterologie,
IMSP SCM ”Sfânta Treime”
