În data de 12 noiembrie, întreaga planetă marchează Ziua Mondială a Pneumoniei. În această zi, mapamondul își unifică eforturile în diverse acțiuni care tind la creșterea gradului de conștientizare cu privire la pneumonie, boală infecțioasă care face multe victime printre copii și adulți. Din care motive incidența rămâne înaltă și ce rol au măsurile specifice în controlul acestei boli, a explicat dna Tatiana Dumitraș, conferențiar universitar, Departamentul Medicină Internă a USMF „Nicolae Testemițanu”, consultant-internist al Departamentului Medicină Internă la IMSP SCM „Sfânta Treime”, în cadrul emisiunii „Matinal Național”.

Actualitatea pneumoniilor este incontestabilă și este cea mai actuală problemă susține dna Tatiana Dumitraș: ”Virusul Sars-Cov-2 ne face probleme, de aceea pneumoniile rămân în topul patologiilor care trebuie să fie luate în considerație în primul rând.
Există protocoale clinice naționale, instituționale care se referă la diferite tipuri de pneumonii. Exista pneumonii comunitare adică extraspitalicești și pneumonii nosocomiale care sunt dobândite în interiorul spitalului. De asemenea există pneumonii separate la pacienții imunocompromisi. Momente care au fost valabile și rămân valabile până în prezent, doar că apariția virusului Sars-Cov-2 a schimbat direcția tratamentului, virusul mutează, anumite tratamente sunt eficiente, altele se arată mai puțin eficiente. În acest context mă refer la preparatele antimalarice, care nu și-au demonstrat eficacitatea.
În același timp când ne referim la a doua problemă că Sars-Cov-2 este virus, respectiv ar cauza o pneumonie virală, însă în marea majoritate a cazurilor, acest virus are ca complicație suprapunerea infecției bacteriene și anume avem o pneumonie mixtă, care necesită antibiotice. Ce probleme așteptăm aici?, așteptăm o creștere a rezistenței bacteriene, pentru că foarte multă lume primește antibiotice, este o antibioticoterapie masivă, în multe cazuri de lungă durată. Este adevărat că nu în toate cazurile reușim să efectuăm diagnosticul microbiologic, să cunoaștem exact ce bacterie și care este spectrul de sensibilitate. De aceea problema pneumoniilor este una multilaterală, pentru că cuprinde aspecte de management, aspecte de rezistență microbiană, iar în contextul Covidului, aspecte legate de mutațiile virusului Sars-Cov-2.
Dacă vorbim despre rezistența la antibiotice atunci pot spune din experiența mea ca clinicist mai bine de 20 ani, că în spital administrarea antibioticilor este dictată de anumite protocoale instituționale. În ce privește abuzul, probabil problema începe la etapa prespital.
În ultimii 2-3 ani lucrurile sunt mai organizate, am observat că se insistă ca orice antibiotic procurat să fie cu prescripția medicului, însă au existat timpuri când puteau fi procurate antibioticele și fără prescripție la discreția pacienților. Consider că acest fapt a fost cel mai grav. Actualmente chiar dacă se face totul corect conform protocoalelor, antibiotice selectate, inevitabil apare momentul de rezistență. Aceasta se explică că și microorganismele în dorința de a supraviețui, de a se păstra ca și specie, elaborează și vor elabora diferite mecanisme de rezistență și supraviețuire.
Cea mai mare problemă a pneumoniilor este că cauzează un impact socio-medical. Costurile sunt mari pentru a trata o pneumonie, incapacitatea de muncă și nu în ultimul rând mortalitatea, ne referim la pacienții cu pneumonii severe. Dacă în perioada pre-covid mortalitatea era menționată în sălile de Terapie Intensivă de la 20 până la 60 procente, vă imaginați că situația nu s-a îmbunătățit în perioada Covidului. Aceste pneumonii grave se percep ca fiind și mai grave și necesită mari resurse umane, medicamente, echipament și resurse suplimentare.
Pneumoniile sunt boli infecțioase, rezultă că avem o profilaxie de tip specifică și nespecifică. Dacă vorbim de profilaxia specifică ar fi cea cu vaccin. Din momentul în care avem această armă importantă, trebuie să ne vaccinăm altă ieșire nu este. Împotriva virusului Sars-Cov-2 avem vaccinuri, dacă este vorba despre gripă avem vaccinuri, infecții cu pneomococ și haemophilus influenzae, avem vaccinuri. Aceasta înseamnă foarte mult, deja depinde și de noi, de dorința noastră și de faptul cât de receptivi suntem când suntem chemați să ne vaccinăm. Este o responsabilitate a fiecăruia care ar contribui la o imunitate colectivă și în asta punem mari speranțe că vom învinge pandemia.
Profilaxia nespecifică ar fi cele măsuri de izolare, restricționare, purtare obligatorie a măștilor, dezinfectarea, măsuri bine cunoscute de noi, desigur și ele au rolul său. Datorită acestui fapt pe timpul pandemiei a scăzut ponderea infecțiilor respiratorii virale de exemplu a gripei în comparație cu perioada pre-covid.
Cred eu că accentul principal trebuie pus pe profilaxia specifică, așa vom învinge acest virus și doar așa putem să contribuim la scăderea incidenței prin pneumonii.”