Ziua mondială de luptă împotriva hipertensiunii este promovată anual în a doua sâmbătă a lunii mai, începând cu anul 2005, fiind inițiată de Liga Mondială a Hipertensiunii (World Hypertension League—WHL), în parteneriat cu Societatea Internațională de Hipertensiune (International Society of Hypertension — ISH) și cu alte organizații.

Autor: Șef secție Infarct Miocardic Acut, medic-cardiolog Doina Bejenaru

Scopul acestui eveniment este de a sensibiliza publicul privind tensiunea arterială crescută și de a încuraja cetățenii din toate țările să prevină și să controleze această boală. Pentru o perioadă de 5 ani, 2013-2018, tema Ligii Internaţionale pentru Hipertensiune (World Hypertension League) este: „Cunoaşteţi-vă valorile presiunii arteriale!”, pentru a promova măsurarea corectă și constantă a tensiunii arteriale, ca modalitate de prevenire și menținere sub control a hipertensiunii, cu obiectivul creşterii gradului de conştientizare privind hipertensiunea arterială în rândul tuturor populaţiilor lumii.
Hipertensiunea arterială este o boală cronică reprezentată de creşterea valorilor tensiunii arteriale peste limitele normale. Nu are simptome specifice, din care cauză este numită şi „ucigaşul tăcut” fiind principalul factor de risc al apariției bolilor cardiovasculare. Netratată sau tratată necorespunzător, această boală poate determina apariția accidentului vascular cerebral, a infarctului de miocard sau a insuficienței renale, afecțiuni care se soldează cu o mortalitate crescută și/sau invaliditate severă.

OMS estimează că circa 37 % din populaţia adultă de pe glob are hipertensiune. În unele populaţii, numărul hipertensivilor depăşeşte 50% printre persoanele cu vârsta mai mare de 60 ani. 1,5 miliarde persoane prezintă valori ridicate ale tensiunii arteriale sau sunt diagnosticate cu HTA. Tensiunea arterială înaltă cauzează 7,1 milioane de decese anual în lumea întreagă, aceasta constituind aproape 13 % din mortalitatea globală.
În Republica Moldova, conform rezultatelor studiului CINDI, prevalenţa hipertensiunii arteriale la persoanele cu vârsta cuprinsă între 25 şi 64 ani constituie cca 30%.

Ce reprezintă tensiunea arterială şi hipertensiunea ?
Tensiunea arterială măsoară presiunea pe care o exercită sângele asupra pereţilor arterelor, pe măsură ce este pompat de inimă în tot corpul (arterele sunt vasele mari de sânge care transportă sângele, oxigenul şi substanţele nutritive în tot corpul). Tensiunea arterială creşte şi coboară pe măsură ce inima pompează sângele. Valoarea cea mai înaltă este numită tensiune sistolică şi valoarea cea mai joasă tensiune diastolică. Tensiunea arterială este înregistrată ca tensiunea sistolică pe tensiunea diastolică şi se măsoară în milimetri ai coloanei de mercur (mmHg), de exemplu 120/70 mmHg.
Diagnosticul de hipertensiune arterială se stabileşte după măsurări repetate ale tensiunii arteriale atunci când valorile sunt egale sau depăşesc frecvent nivelul normal al tensiunii arteriale sistolice de 140 mmHg şi al tensiunii arteriale diastolice de 90 mmHg. Fiecare dintre aceste niveluri este important atât pentru diagnostic, cât şi pentru controlul eficacităţii tratamentului.
Dacă aţi fost diagnosticat cu hipertensiune, înseamnă că tensiunea Dvs. arterială depăşeşte constant valoarea normală. Acesta este un factor important, deoarece cu cât mai înaltă este tensiunea arterială, cu atât mai mare este riscul de afectare a organelor-ţintă: cordul, creierul, rinichii și ochii.

În majoritatea cazurilor nu există o cauză clară a tensiunii arteriale înalte. Aceasta ar putea să se producă în parte din cauza că sunteţi obez, din cauza regimului alimentar nesănătos (abuz de sare de bucătărie, alcool, etc.); din cauza stilului de viaţă (stres, odihnă şi somn insuficient, inactivitate fizică), sau a moştenirii genetice.

Hipertensiunea arterială este considerată esenţială sau primară. Alteori, cauza tensiunii arteriale poate fi stabilită obiectiv şi atunci ea se numeşte hipertensiune secundară. Cauze posibile de majorare a tensiunii arteriale pot fi bolile de rinichi, unele maladii ale cordului şi ale vaselor sanguine, ale organelor endocrine sau ale sistemului nervos central.

Măsurarea tensiunii arteriale

Tensiunea arterială este măsurată cu ajutorul tonometrului (mecanic sau electronic), care poate fi fixat in jurul brațului sau antebrațului. Atunci când vi se măsoară tensiunea arterială, trebuie să staţi aşezat, cu mâna întinsă şi să vă sprijiniţi de ceva, dacă este posibil. Trebuie să staţi liniştiţi în timpul procedurii. Se recomandă ca TA să fie măsurată pe ambele mâini și considerată valoarea cea maximală.

Schimbați stilul de viaţă pentru a scădea tensiunea arterială:

• Adoptați o dietă alimentară echilibrată
• Mâncați zilnic cel puțin 5 porții de fructe sau legume ( minim 400 g fructe și legume/zi, cu excepția cartofilor si alte legume cu conținut ridicat de amidon). Scădeți cantitatea de alimente cu conținut mare de grăsimi saturate,dulciuri, alimente procesate, tip fast-food. Mâncați porții mai mici de mâncare, reduceți consumul de sare de bucătărie.
• Utilizați 2 porții/săptămână de pește gras.
• Limitați consumul de cafea și băuturi cu cofeină.
• Fiți atenți la greutate!

O bună modalitate este să îţi măsori regulat circumferinţa taliei şi să îţi calculezi indicele de masă corporală (IMC). O circumferinţă normală a taliei trebuie să fie sub valoarea de 95 cm la bărbaţi respectiv sub 80 cm la femei. Indicele de masă corporală (IMC) reprezintă un indicator al masei corporale bazat pe raportul dintre greutate şi înălţimea ridicată la pătrat (kg/ m2). Dacă valoarea IMC este: Sub 18,5 eşti subponderal. Între 18,5 – 24,9 eşti normoponderal. Între 25 – 29,9 eşti supraponderal. Peste 30 eşti obez.

• Reduceți cantitatea de alcool
  Consumați nu mai mult de 2 unități pentru bărbați și 1 unitate de alcool pentru femei pe zi (unitate de alcool este egală cu o jumătate de halbă (300 ml) de bere, un pahar mic (150 ml) de vin sau un păhărel de 50 ml de băuturi spirtoase tari).
• Renunțați la fumat
  Substanțele chimice din tutun contribuie la îngustarea vaselor sangvine, ceea ce va determina creșterea TA. Fumatul sporeşte semnificativ riscul de a dezvolta boli de inimă sau plămâni.
• Faceți activitate fizică zilnic
  activitate fizică de intensitate moderată cel puţin 30 de min/zi, 5 zile pe săptămână îmbunătăţeşte sănătatea în următoarele modalități: reduce riscul de deces prematur datorat bolilor cardiace; reduce riscul de a dezvolta diabet zaharat; reduce riscul de a dezvolta hipertensiune
  arteriala; reduce valorile tensiunii arteriale la persoanele care au deja hipertensiune arterială; crește capacitatea cardiacă și pulmonară; reduce riscul de a dezvolta cancer de colon şi de sân; reduce riscul apariției accidentelor cerebrovasculare; Ajută la menținerea unei greutăți corporale
  optime; ajută la menținerea unei stări bune de sănătate a musculaturii, articulaţiilor și oaselor; ajută la gestionarea stresului.
• Practicați tehnici de relaxare
  Terapia de relaxare şi exerciţiile fizice pot să reducă tensiunea arterială. Aceste terapii includ: managementul stresului, meditarea sau yoga; terapia cognitivă (care se axează pe modul în care gândurile şi convingerile pot să afecteze felul în care vă simţiţi şi cum vă rezolvaţi problemele);
• Măsuraţi-vă regulat valorile tensiunii arteriale! În cazul valorilor ridicate ale tensiunii arteriale adresați-vă la medic.

Pentru o inimă sănătoasă e timpul să-ți cunoști presiunea arterială!