Formaţiunile chistice ovariene sunt încadrate în cea mai frecventă patologie ovariană la pacientele aflate în perioada reproductivă, ce necesită tratament chirurgical. În general, tumorile ovariene pot ridica mai multe probleme din punctul de vedere al tacticii, spre exemplu – dacă tehnica minim invazivă a schimbat în ultimii ani managementul terapeutic al formaţiunilor tumorale ovariene, încât astăzi poate fi considerată opţiunea de elecţiune, standardizată, preferată de marea majoritate a pacientelor informate [1, 2].

Scopul studiului a fost analiza particularităţilor actului chirurgical laparoscopic în cazul a 13 paciente care au beneficiat de chirurgie laparoscopică pentru tratamentul tumorilor ovariene în Spitalul Clinic Municipal Sfânta Treime.

Material și metode

În perioada 2014–2015, în Spitalul Clinic Municipal Sfânta Treime au fost operate laparoscopic 13 paciente diagnosticate cu tumori ovariene. Pacientele au fost informate cu privire la tipul de anestezie, tipul intervenţiei chirurgicale și riscurile acestora (complicaţii intraoperatorii, probleme postoperatorii) și au semnat consimţământul informat de participare în studiu. Acestea au fost evaluate preoperatoriu prin anamneză, examen clinic, ecografie transvaginală, teste biochimice și hematologice [3, 4].

Fiecare intervenţie chirurgicală laparoscopică a fost precedată de pregătirea preoperatorie a pacientei (evacuarea tubului digestiv, cateterizarea vezicii urinare). Indicaţiile chirurgicale pentru chisturile funcţionale au inclus persistenţa formaţiunii de până la 8 cm fără regresie după 6-8 săptămâni [5]. În cadrul intervenţiilor au fost respectate etapele standardizate privind tumorile ovariene benigne: inspecţia pelvisului și a cavităţii abdominale, explorarea întregii cavităţi abdominale, a diafragmei, suprafeţei ficatului, a epiplonului și colonului, a seroasei peritoneale [6, 7].

Etapa iniţială a fost aspiraţia conţinutului chistului, cu inspectarea interiorului capsulei, după care a fost practicată chistectomia cu îndepărtarea acesteia în întregime. Chistectomia ovariană în cazurile noastre a întrunit îndepărtarea în totalitate a tunicii chistului. Următoarea etapă a urmat lizarea aderenţelor contractate între ovar, ansele intestinale, uter și pereţii pelvieni, apoi a fost deschis peretele chistului cu inspectarea suprafeţei interne [8]. Desprinderea capsulei de ţesutul ovarian restant a fost controlată la hemostază cu pensa bipolară, marginile ovariene fiind lăsate să se apropie fără sutură. Capsula ovariană a fost evacuată din abdomen cu ajutorul unui container, mai ales în cazul chisturilor dermoide [9].

Rezultate obţinute

Chistectomia laparoscopică este tehnica de elecţiune în cazul chisturilor ovariene funcţionale sau organice benigne, la paciente cu vârsta sub 45 de ani sau la cele cu chisturi dermoide, ce doresc prezervarea fertilităţii. Complicaţii postoperatorii timpurii și tardive nu s-au înregistrat. În toate cazurile, intervenţia laparoscopică a fost finalizată, fără tentativă de conversie. Intervenţia a durat în medie 46 de minute. Durata spitalizării a fost de 2-4 zile, cu revenirea socială peste 10 zile. Durerea postoperatorie în chirurgia laparoscopică a abdomenului inferior a fost de intensitate mică-medie, gradul I spre II, după clasificarea OMS.

Discuţii și concluzii

Avantajele laparoscopiei sunt net superioare chirurgiei clasice: durere postoperatorie redusă, agresiune imunologică mai mică, refacere postoperatorie rapidă, rezultat estetic mai bun cu resocializare rapidă.

Pacientele tinere beneficiază pe deplin de aportul chirurgiei minim invazive, deoarece prin intervenţiile laparoscopice se obţine un prognostic funcţional ovarian optim. Selectarea corectă și riguroasă a cazurilor (vârsta pacientei, caracteristicile ecografice ale masei anexiale) care se atribuie acestui tip de chirurgie conduce la succesul intervenţiilor chirurgicale laparoscopice.

Bibliografie

1. Nezhat C., Nezhat F., Nezhat C. Nezhat’s Operative Gynecologic Laparoscopy and Hysteroscopy. Cam-bridge University Press, 2008; p. 179-198.
2. Munteanu I. Chirurgia endoscopică în ginecologie. Timişoara: Ed. Academiei Române, 2008, p. 303-355.
3. Pfeifer S.M., Gosman G.G. Evaluation of adnexal masses in adolescents. In: Pediatr. Clin. North Am., 1999; nr. 46(3), p. 573-592.
4. Lupaşcu I., David C., Rusu E., Pânzaru C. Criterii de securitate în chirurgia laparoscopică. In: Obstetrica şi Ginecologia, 2000; nr. 3, p. 197-200.
5. Mettler L., Semm K., Shive K. Endoscopic management of adnexal masses. In: J. Soc. Laparoendosc. Surg., 1997; nr. 1, p. 103-112.
6. David C. Actualităţi în diagnosticul şi tratamentul maselor anexiale. Teză de doctorat. UMF, Iaşi, 2008.
7. Târcoveanu E. Elemente de chirurgie laparoscopică. Vol II. Iaşi: Ed. Polirom; 1998.
8. Mettler L. Manual of Lapascopic and Hysteroscopic Gynecological Surgery. New Delhi: Jaypee Brothers, 2006.
9. Ionescu C. Elemente de laparoscopie în patologia ginecologică benignă. Bucureşti: Ed. National, 2009; p. 165-181.

Elena Dochiţan, medic obstetrician-ginecolog, IMSP SCM Sfânta Treime