În ajunul sărbătorii profesionale „Ziua Internațională a Neurologului”, care are loc pe 1 decembrie, discutăm cu șeful secției neurorecuperare a Spitalului Clinic Municipal „Sfânta Treime”, Boris Stamati. Acesta povestește despre ce se mai întâmplă în secția sa.

Domnule Stamati, spuneți-ne vă rog câte ceva pe scurt despre secția de neurorecuperare pe care o conduceți.

Secția de neurorecuperare a fost deschisă în 2002. Scopul acesteia este reabilitarea pacienților cu patologii neurologice, cu tulburări ale funcțiilor mobile ( motilitate ), tulburarea funcției de deglutiție, afecțiuni cognitive și de altă natură, care se află la începutul perioadei de recuperare. Aceasta perioadă are loc din primele zile de spitalizare și până la 6 luni. Apoi urmează o perioadă de recuperare târzie, iar după un an – perioada efectelor cu termen lung. Cum am menționat mai sus, în secția noastră se internează doar pacienții care se află în la începutul perioadei de recuperare.

Secția noastră se bazează pe conștientizarea importanței pe care o are munca în echipă. Iar echipa noastră este formată din mulți membri: neurolog, logoped, kinetoterapeut, fizioterapeut, masor, instructor de gimnastică curativă, asistente medicale și infirmiere. În Moldova, există secții de neurorecuperare care au și psihoterapeut, noi din păcate nu avem. Un rol important în organizarea muncii în secție îl au asistentele medicale. În prezent avem 12. Pot spune că asistenta medicală este membrul cheie al echipei, deoarece anume ea deservește pacientul de la internare până la externare și îl îndrumă spre direcția corectă.

Acum voi vorbi și despre funcțiile celorlalți angajați:
Neurologul examinează pacientul, stabilește un tratament medicamentos, monitorizează permanent bolnavul, și dacă este necesar modifică tratamentul prescris anterior.
Logopedul se ocupă cu pacienții ce au dereglări de vorbire sau care au probleme de deglutiție (acestea apar o dată cu sindromul bulbar sau pseudobulbar, când este afectat trunchiul creierului).
Kinetoterapeutul, într-un birou special dotat, se ocupă cu pacienții cu tulburări motorii.
Masorul lucrează cu spasticitatea membrelor pacienților, cu radiculita, osteocondroza etc.
În cabinetul de ergoterapie, se dezvoltă mișcările subtile ale membrelor superioare. Scopul ergoterapiei este de a restaura, dezvolta și menține abilitățile zilnice necesare omului. Printre oamenii care au suferit un accident vascular cerebral, după statistica tuturor spitalelor, nu doar al nostru, supraviețuiesc aproximativ 70-80 % oameni, dintre care 60% sunt persoane cu vârstă înaintată, adică peste 60 ani. Iar ei au nevoie cu adevărat de reabilitare. Mai mult decât atât, ar fi bine să înceapă din primele ore. O importanță mare o are și poziția corectă a corpului în pat. Iar uneori pacientul rămâne țintuit la pat pentru o perioadă lungă de timp și pot apărea diverse complicații, cele mai grave sunt considerate: pneumonia prin aspirație (atunci când mâncarea sau medicamentul ajunge în bronhii) și escara, care poate provoca sepsisul. Când am fost la specializare în una din țările europene, am remarcat că medicii pun un mare accent pe lupta cu complicațiile, care cu siguranță pot deveni fatale.
În secția noastră, învățăm pacienții cum să se ridice corect din pat, să se îmbrace, cum să se spele pe dinți, și chiar un lucru elementar ca ținerea linguriței în mână etc. Știm că femeile au mult de lucru în bucătărie, așadar în secția ergoterapie avem cuțite, furculițe speciale, diverse dispozitive, pentru ca pacientul să poată restabili abilitățile de utilizare a lingurei, cuțitului, aragazului, robinetului, ba chiar să curețe cartofii etc.
Noi încercăm să începem lucrul cu pacienții cât mai curând, practic din primele zile de boală. Ei se află în secția noastră de la 12 zile până la 20 de zile, iar în acest timp noi încercăm să îi ajutăm cu tot ce putem. Vreau să remarc că sunt destul de mulți tineri care au suferit accident vascular cerebral. În acest caz, sarcina noastră nu este doar să restabilim abilitățile necesare în viața de zi cu zi, dar să îi reintegrăm în câmpul muncii.

Cu ce boli sunt internați pacienții în secția neurorecuperare?
Peste 80% din pacienții noștri sunt cei care au suferit accident vascular cerebral – ischemice sau hemoragice, atacuri tranzitorii etc.
O parte mai mică a pacienților sunt cei cu diverse boli degenerative, cum ar fi scleroza multiplă , boala Parkinson, precum și cei care au suferit o intervenție chirurgicală pentru eliminarea tumorii de pe creier, hemoragiilor și hemotoamelor.

Câți pacienți deservește secția neurorecuperare pe an?
Prin secția de neurorecuperare trec între 950-1000 de pacienți, printre care sunt cazuri repetate.

În oraș sunt secții asemănătoare secției neurorecuperare din SCM „Sfânta Treime”?
O astfel de secție pentru deservirea oamenilor din Chișinău este unică. Mai există o secție neurorecuperare la Spitalul Clinic Republican, doar că ei deservesc locuitorii din întreaga țară. Până acum în aceste secții erau disponibile până la 30 de paturi. De curând am mai adăugat 5, astfel acum avem 35 de paturi.
Înțelegând cât este de important ca măsurile de reabilitare să înceapă cât mai repede, în unele spitale, în secția de neurologie sunt prevăzute câteva paturi pentru recuperarea pacienților. Este un lucru bun, însă ei nu dispun de o asftel de echipă, un astfel de echipament și dispozitive speciale, cum avem noi. Fiți de acord că 15 ani de experiență în acest domeniu înseamnă mult.