29 septembrie – Ziua mondială a inimii

Începând cu anul 2000, an de an, pe data de 29 septembrie, este marcată Ziua Mondială a Inimii. În acest an evenimentul va demara cu genericul – “Dă putere vieții tale”.

Ziua Mondială a Inimii are drept scop încurajarea activităţii fizice cotidiene – cea mai importantă resursă personală pentru sănătatea cardiovasculară, prevenţia bolilor cronice şi longevitatea verde. Obiectivele ţintesc conştientizarea publică în privinţa beneficiilor activităţilor fizice în prevenirea obezităţii, bolilor cardiovasculare, cancerelor şi diabetului şi atingerea unor doze (intensitate x durată) de activităţi fizice care să atragă beneficii în aspecte ale stilului de viaţă asociate cu „viaţa sportivă” (renunţarea la fumat, alimentaţia sănătoasă, gestionarea mai bună a stresului şi diminuarea violenţei şi a izolării sociale).

Bolile cardiovasculare constituie principala cauză a mortalităţii pe globul pământesc, cauzând anual peste 17,3 milioane de decese. Conform prognozelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, până în anul 2030 numărul total de decese din cauza bolilor cardiovasculare va atinge cifra de 23 milioane cazuri anual. În Republica Moldova maladiile cardiovasculare se situează pe primul loc în structura mortalităţii generale a populaţiei, constituind mai mult de 50% din numărul total de decese.

Sănătatea mondială reprezintă starea de sănătate a populațiilor într-un context global; aceasta a fost definită ca „zona de studiu, cercetare și practică, care pune o prioritate pe îmbunătățirea sănătății și realizarea echității în sănătate pentru toți oameni din întreaga lume”. Probleme care depășesc granițele naționale sau care au un impact politic și economic la nivel mondial sunt de multe ori subliniate. Organizația predominantă asociată cu sănătatea mondială (și sănătatea internațională) este Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Alte organizații importante cu impact la nivel mondial sunt UNICEF, Programul Alimentar Mondial, și Banca Mondială.

• Susține patru baze principale:
• Decizii clinice bazate pe date și dovezi;
• Focusate pe populație și nu pe un individ;
• Scopuri sociale;
• Îngrijiri preventive mai degrabă decât curative.

Factorii ce influențează dezvoltarea maladiilor cardiovasculare la nivel de pandemie

• Comportamente de sănătate și factori de risc CV:
• Dieta
• Exerciții fizice
• Consum de tutun
• Consum de alcool
• Factori de mediu:
• Răspuns CV la temperaturi extreme. Studiu pe teritoriul Chinei a arătat o creștere a mortalități de CPI în condiții de temperaturi extreme.
• Poluarea aerului – ca un trigger pentru creșterea letalității generale și CV (mai pronunțat la femei în postmenopauză)
• Factori etnici. Componența etnica a populației este implicată în diferențe legate de sarcina și rezultatele maladiilor CV.
• 3. Manifestări CV la unele boli comunicante. Impactul HIV infecției este considerabil în privința cardiomiopatiilor, patologiilor pericardului (indeosebi in asocierea cu TBC) și HTP, având și un impact asupra morții subite. În aceeași timp , o terapie antiretrovirală adecvată scade prevalența CMP-iilor la HIV pozitivi și reduce consecințele CV la acest grup de pacienți.
• Insuficiența cardiaca. Etiologia ICC progresiv devine similară la acea din țari dezvoltate împreună cu creșterea ratei HTA și descreșterii patologiei reumatice.

Vezi prezentarea ”Sănătatea mondială și maladiile cardiovasculare”

Doina Bejenaru,

șef secția Infarct Miocardic Acut,

IMSP SCM ”Sfânta Treime”