Ziua mondială de luptă împotriva tuberculozei, marcată la 24 martie, evidenţiază momentul din 1882 când Robert Koch, după 17 ani de muncă în laborator a descoperit Mycobacterium tuberculosis (bacilul Koch), bacteria responsabilă de apariţia tuberculozei (TB), pentru care a primit ulterior premiul Nobel. Mai târziu, 24 martie era considerată ziua apariției ftiziologiei – știința care studiază tuberculoza, ulterior această zi marca Ziua Mondială de Combatere a Tuberculozei.
Oficial această dată a fost marcată în 1982, însă evenimentele dedicate acestei zile, pe baza acțiunilor de caritate au început mult mai devreme, la sfârșitul sec. al XIX-lea. Începând cu anul 1900, pe 1 martie în fiecare an, pe străzile din Geneva ieșeau tineri cu scuturi, vindeau margarete albe, iar banii colectați erau donați pentru tratamentul pacienților cu tuberculoză. În semn de solidaritate, femeile și bărbații purtau margarete din celuloid fixate la cămăși, pălării sau rochii. În timpul apropiat asemenea acțiuni aveau loc și în alte orașe din Europa.
Margareta albă reprezintă pe de o parte un „antibiotic natural”, care pe atunci era un remediu popular folosit pentru tratarea tuberculozei, iar pe de altă parte această floare este un semn al iubirii și vulnerabilității, astfel a devenit un simbol al acestei boli. Astăzi aceasta este emblema Zilei Mondiale a Combaterii Tuberculozei, simbolizând o respirație sănătoasă.
Tuberculoza este una dintre cele mai vechi boli de pe pământ. Simptome ale tuberculozei au fost descoperite la mumiile egiptene, care datează de mai mult de 2000 de ani. Descrierile despre tuberculoză pot fi găsite și în scrierile lui Hippocrate și alte tratate vechi.
Această boală se reflectă în multe lucrări ale artiștilor, scriitorilor și interpreților din întreaga lume. De-a lungul existenței sale, tuberculoza a luat viața multor persoane.
Din păcate, în prezent, când lupta cu tuberculoza durează deja de ani buni, potrivit OMS, această patologie este printre primele 10 cauze de deces în lume. În același timp peste 95% din decesele provocate de tuberculoză apar în țările cu venituri mici și medii. 60 % din aceste cazuri le constituie țările din regiunile Asiei și Africii: pe primul loc se află India, fiind urmată de China, Indonezia, Nigeria, Pakistan și Africa de Sud. Partea tristă este că din cei 9 milioane de pacienți bolnavi de tuberculoză anual, aproximativ 3 milioane nu sunt tratați.
Datorită eforturilor depuse de Organizația Mondială a Sănătății și programului anti-tuberculos, care se realizează în cooperare cu guvernele multor țări, rata morbidității și mortalității cauzate de tuberculoză s-a redus considerabil. Conform datelor OMS, datorită diagnosticului și tratamentului modern, din anul 2000 până în 2015, au fost salvate 49 milioane de vieți omenești, iar incidența tuberculozei, începând cu anul 2000 a scăzut cu 1,5 % pe an. Însă pentru a atinge obiectivele stabilite în Strategia de lichidare a tuberculozei – aceste cifre ar trebui să crească până la 4,5 %, pentru a pune capăt epidemiei de tuberculoză până în 2030.
Directorul programului global OMS Dr. Mario Raviglione, consideră că progresele înregistrate în lupta cu tuberculoza sunt insuficiente. Potrivit lui, din cauza tuberculozei, în lume mor 4400 de oameni pe zi, ceea ce este inacceptabil atunci când practic orice persoană poate fi diagnosticată și tratată de tuberculoză.
În majoritatea cazurilor, tuberculoza se transmite prin aer, când persoanele care suferă de forme active de TB tușesc, strănută sau elimină spută în aer (picăturile Pfluger). Însă această infecție se poate transmite și prin contactul cu bunurile personale ale pacientului. Este de ajuns să inspirăm o anumită cantitate de bacterii cauzatoare ale bolii, pentru a fi infectați, indiferent de vârstă, sex sau statut social. Se presupune că aproximativ o treime din întreaga populație suferă de tuberculoză latentă – ei sunt infectați, însă nu sunt bolnavi în prezent, deci aceste bacterii nu se pot transmite. Riscul ca acești oameni să se îmbolnăvească este de aproximativ 10 %. Cu cât este mai întărită imunitatea, cu atât mai mic este riscul de a se infecta de tuberculoză, cu cât mai slăbită este imunitatea din oarecare motive ( HIV și alte boli, regim alimentar dezechilibrat, obiceiuri proaste etc.), cu atât mai mare este riscul. De asemenea sunt expuși riscului de infectare bătrânii și copii. De exemplu, potrivit OMS, la persoanele infectate cu HIV riscul de a se infecta cu tuberculoză este de 20-30 de ori mai mare decât la persoanele obișnuite. De asemenea, cunoaștem că în 2015 s-au îmbolnăvit de tuberculoză 1 milion de copii ( 0 -14 ani), iar 170 000 de copii, cu excepția celor infectați cu HIV, au decedat. În plus, s-a constatat că mai mult de 20% din cazuri sunt asociate cu fumatul.
Este important să nu ignorați primele simptome, care uneori apar după o perioadă îndelungată de timp (în funcție de imunitate) de la infectare. În plus aceste simptome sunt greu de identificat, deoarece la început ele nu sunt atât de vizibile. Simptomele includ slăbiciunea, oboseala și pierderea poftei de mâncare. Pacientul slăbește considerabil, trăsăturile feței devin mai accentuate, iar pe obraji apare roșeața. Ceea ce trebuie să ne alarmeze este febra și transpirațiile nocturne.
La câteva luni după infecție, simptomele pot include dureri în piept și tuse îndelungată cu eliminarea sputei. Pe parcurs, tusea devine umedă și apar expectoraţii de culoare neobişnuită sau sangvinolente. Hemoptizia sugerează faptul că boala s-a agravat considerabil.
Mycobacterium tuberculosis răspândindu-se în organism, pot afecta diverse organe și sisteme: oase, articulații, țesut, intestin, rinichi etc. Însă adesea, în aproximativ 90% din cazuri, cel mai mult sunt afectați plămânii.
Pentru a diagnostica tuberculoza, medicul poate recomanda astfel de investigații ca radiografia toracică, röntgen, tomografia computerizată a organelor și sistemelor afectate. De asemenea se efectuează examinări microbiologice ale diferitor materiale biologice (de exemplu, spută), testul cutanat la tuberculină (testul Mantoux), reacția de polimerizare în lanț și altele.
Tratamentul tuberculozei este destul de îndelungat și complicat. În cazul formei sensibile la medicamente , tratamentul durează 6 luni și include 4 preparate antimicrobiene (pe lângă alte medicamente), care trebuie administrate în mod regulat.
În cazul în care medicamentele nu sunt administrate în mod corespunzător, există riscul ca tuberculoza să dezvolte rezistența la medicamente, astfel ea poate fi multidrog rezistentă sau chiar extradrog rezistentă, care sunt mult mai dificil de tratat ( bacteriile ce dezvoltă tuberculoza nu reacționează la preparatele antituberculoase). În prezent, s-a reușit cu succes vindecarea a 52% din pacienții cu forma multidrog rezistentă și a 28% cu formă extradrog rezistentă.
Strategia de lichidare a tuberculozei a OMS adoptată în mai 2014 de către Adunarea Mondială a Sănătății presupune că din 2015 până în 2030 se va reduce mortalitatea din cauza tuberculozei cu până la 90%, iar numărul cazurilor noi se vor reduce cu 80%. 5 ani mai târziu, în 2035, OMS prevede creșterea acestor indicatori cu 5%.
Cel mai important este că în prezent, cu o abordare corectă, lupta cu tuberculoza poate fi învinsă, 92-95% dintre cei ce au suferit de tuberculoză s-au vindecat cu succes. Este important să nu dăm frâu liber bolii, consultați un medic cât mai curând posibil. Pentru un tratament eficient este necesară respectarea cu strictețe a tuturor indicațiilor medicului. Și desigur, trebuie să ținem cont de măsurile preventive. Depistarea bolii în etapele incipiente este deosebit de importantă, astfel este neapărat examinarea plămânilor cel puțin o dată pe an.
Diagnosticarea şi tratamentul tuberculozei în Republica Moldova este gratuit. Totul se află în mâinile dumneavoastră!
