Anual, în a treia zi de joi a lunii noiembrie, potrivit inițiativei Consiliului Naţional Coordonator în domeniul Controlului Tutunului, în Republica Moldova este marcată Ziua naţională de renunțare la fumat. Scopul evenimentului este creșterea gradului de conștientizare de către populație despre riscurile pentru sănătate a produselor de tutun și nicotină, precum și sporirea accesului la servicii de renunțare, consiliere și tratament.
„Respiră liber – alege viața fără fum” este genericul din anul curent, care subliniază importanța de a respira un aer curat, lipsit de substanțe chimice, toxice și cancerigene generate de produsele de tutun și nicotină.
La nivel global, aproximativ 1,3 miliarde de persoane consumă tutun. Consumul de tutun răpește anual viața a peste 8 milioane de oameni, inclusiv 1,3 milioane de decese rezultă din cauza expunerii la fumul din tutun. În Republica Moldova, se estimează că circa 6000 de persoane își pierd viața anual din cauza consumului sau expunerii la tutun. Potrivit Studiului național privind prevalența factorilor de risc ai bolilor netransmisibile (STEPS, 2021), trei din 10 adulți de 18 – 69 ani (29,9%) fumează activ, inclusiv 52% de bărbați și 7,7% de femei, acești indici fiind în creștere comparativ cu studiul precedent, îndeosebi printre persoanele tinere în grupul de vârstă 18-25 ani, atât bărbați, cât și femei.
Industria tutunului, pentru a-și menține veniturile, este permanent în căutarea de noi consumatori și, deseori, aceștia sunt adolescenții și tinerii. La nivel global, circa 37 de milioane de copii cu vârste între 13 și 15 ani întrebuințează țigări electronice și alte produse din tutun și nicotină.
În Republica Moldova, circa 12,7% dintre adolescenții de 13-15 ani utilizează țigări electronice. Deși consumul țigaretelor electronice este un fenomen relativ recent, tot mai multe dovezi arată astăzi multiplele efecte negative pe care acestea le au asupra sănătății consumatorilor. Nicotina, care se conține în tutun și în produsele de nicotină, este o substanță care provoacă dependență și acționează negativ asupra unui creier tânăr aflat încă în proces de maturizare, în special asupra zonelor responsabile de controlul atenției, învățării, controlului emoțiilor, deciziilor sau comportamentului. Această dependență la adolescenți se dezvoltă într-o perioadă de timp mult mai scurtă decât la adulți.
Aerosolii țigaretelor electronice prezintă riscuri semnificative atât pentru sănătatea utilizatorilor, cât și a celor din jur, care sunt expuși la aerosolii secundari.
Pe lângă nicotină, aerosolul țigaretelor electronice conține o serie de substanțe chimice toxice, precum:
• metale grele: crom, nichel, plumb, staniu.
• formaldehida – un carcinogen uman cunoscut.
• acetaldehida – are proprietăți potențial cancerigene.
• acroleina – un iritant puternic al sistemului respirator.
• glicoxalul – are efecte mutagene, etc.
Există dovezi care demonstrează că industria tutunului targhetează direct, agresiv și manipulativ copiii și adolescenții prin tacticile sale de marketing, care în mare măsură au loc astăzi pe rețelele de socializare. De exemplu, s-a demonstrat că utilizarea zilnică a unei platforme de socializare în rândul elevilor este asociată cu o creștere de 3,8% a riscului de utilizare curentă a țigaretelor electronice printre elevii de gimnaziu și cu 6,1% printre elevii de liceu. Chiar și o expunere scurtă la promovarea țigaretelor electronice pe rețelele de socializare a fost asociată cu o intenție crescută de a folosi aceste produse și cu percepții fals-pozitive față de acestea.
Pentru a reduce impactul asupra sănătății copiilor și adolescenților a consumului produselor din tutun/nicotină, dezmințirea miturilor, precum că produsele noi din tutun și nicotină sunt mai sigure și mai puțin dăunătoare decât țigaretele clasice, a fost recent lansată campania de informare „Nu te lăsa aburit(ă)!”, având scopul de a informa tinerii despre efectele dăunătoare ale țigărilor electronice și ale oricărui alt produs din tutun/nicotină. Campania este implementată de Ministerul Sănătății, Ministerul Educației și Cercetării și Agenția Națională pentru Sănătate Publică, în colaborare cu Biroul Organizației Mondiale a Sănătății din Republica Moldova și Uniunea Europeană în cadrul proiectului „EU4Moldova: pentru un sistem de sănătate durabil”.
O altă acțiune de comunicare antitutun, direcționată tinerilor și realizată în anul curent, este proiectul „Viitorul fără fumat”, implementat de Asociația Obștească „Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate”, finanțat din mijloacele Fondului măsurilor de profilaxie CNAM, având drept scop sporirea nivelului de cunoștințe a tinerilor cu privire la efectele nocive ale consumului produselor noi de tutun și nicotină, precum și dezvoltarea capacităților și abilităților de informare ale cadrelor didactice și profesioniștilor din domeniul sănătății despre efectele nocive ale consumului produselor de tutun și nicotină.
Nu este foarte ușor de a renunța la fumat din cauza dependenței cauzate de nicotină. Renunțarea poate aduce beneficii tuturor, la orice vârstă, deoarece organismul începe să se recupereze.
Iată câteva beneficii ale renunțării la fumat:
• La 20 de minute, scade ritmul cardiac și tensiunea arterială.
• După 12 ore, nivelul de monoxid de carbon din sânge scade la normal.
• În 2-12 săptămâni, se îmbunătățește circulația sanguină și funcția pulmonară crește.
• În 1-9 luni, diminuează tusea și se normalizează respirația.
• După 1 an, riscul de boală coronariană scade cu 50%.
• După 5 ani, este redus riscul de accident vascular cerebral.
• După 10 ani, riscul de cancer pulmonar scade în jumătate față de cel al unui fumător.
• După 15 ani, riscul de boală coronariană este egal ca al unui nefumător.
0 800 10001 – este LINIA VERDE a Dispensarului Republican de Narcologie pentru a obține acces la serviciile de consiliere și la programele de renunțare la fumat.
