În data de 31 mai, marcăm Ziua Mondială fără Tutun. Acest eveniment, la inițiativa Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și a partenerilor săi are menirea să susțină politicile eficiente de reducere a consumului de tutun sub orice formă și să reflecte riscurile consumului de tutun pentru sănătate. În acest an OMS a lansat campania globală cu durata de un an „Angajează-te să renunți”. Aceasta își propune să sprijine 100 de milioane de oameni din întreaga lumea în încercarea de a renunța la tutun prin diverse inițiative și soluții digitale.
Obiectivul dat va fi atins prin extinderea serviciilor existente, precum sfaturi scurte din partea lucrătorilor medical și a liniilor naționale gratuite de renunțare la tutun, dar și lansarea serviciilor inovatoare precum Florence, primul lucrător digital în domeniul sănătății al OMS și programe de asistență chatbot în aplicațiile mobile WhatsApp și Viber.
Consumul de tutun este responsabil pentru 25% din numărul total de decese provocate de cancer la nivel global.
Utilizarea produselor din tutun și a nicotinei în produsele conexe crește riscul de cancer, boli cardiovasculare și pulmonare.
În contextul situației pandemice actuale, observațiile efectuate în mai multe țări de la declararea, de către OMS, a stării de urgență pe 11 martie 2020, denotă că fumătorii sunt de 6 ori mai predispuși să sufere de complicații severe ale infecției COVID-19.
În Republica Moldova, din cele 40 466 de decese provocate de bolile netransmisibile, înregistrate în anul 2020, peste 5600 (cca. 14%) au fost cauzate de consumul tutunului. Dintre acestea, peste 60% de persoane sunt de vârstă activă, iar mortalitatea în rândul bărbaților este de 2 ori mai mare decât a femeilor.
Cauzele acestui număr mare de decese sunt bolile provocate de consumul tutunului, de pierderea prematură a sănătății drept consecință a bolilor netransmisibile, a invalidității la vârsta aptă de muncă.
Fumatul afectează grav femeile însărcinate, provocând nașteri premature și greutate mică a copilului la naștere, iar la nou-născuți crește riscul apariției sindromului morții subite a sugarului.
În ultimii 10 ani incidența cancerului a crescut de 1,4 ori, a sporit prevalența pacienților cu boli cardiovasculare, boli cerebrovasculare, boala pulmonară obstructivă cronică, astmul bronșic, diabetul zaharat, bolile aparatului digestiv, în special, a ulcerului stomacal, a cirozelor şi cancerului hepatic. În apariția acestor maladii fumatul joacă un rol important.
În contextul pandemiei actuale, la nivel național, datele existente denotă că 98% din persoanele decedate de COVID-19 au suferit de unele comorbidități enumerate mai sus.
Renunțarea la tutun este o provocare, de aceea în ultimii ani au fost create diverse politici și instrumente care îi pot ajuta pe oameni să depășească dependențele fizice și psihice de tutun.
