Ziua mondială de combatere a obezității este marcată la 4 martie, pentru a susține acțiunile care să-i ajute pe oamenii din toată lumea să atingă și să mențină o greutate sănătoasă pe parcursul vieții.

Evenimentul în regiunea europeană se desfășoară cu genericul „Să abordăm obezitatea împreună”, având scopul de a încuraja și facilita oportunitățile de abordare a epidemiei de obezitate, în creștere, multisectorial, atât la nivel mondial, european, cât și la nivel național.

Obezitatea este o boală cronică, recidivantă, rezultată din interacțiunile complexe dintre diferiți factori: comportamentali, genetici, de mediu și sociali. Obezitatea nu este un eșec personal sau rezultatul lipsei de voință, iar kilogramele în plus, sau Indicele Masei Corporale (IMC) ridicat – nu sunt singurii indicatori al obezității. Chiar și atunci când cineva cu obezitate pierde în greutate, factorii care contribuie la obezitate încă mai persistă.

OMS a recunoscut obezitatea drept o problemă de sănătate publică, responsabilă de aproximativ 44% din cazurile de diabet zaharat tip II, circa 23% din bolile cardiace și în 7% – 41% cazuri de declanșare a anumitor tipuri de cancer.

Potrivit OMS, la nivel mondial, peste 1 miliard de persoane suferă de obezitate, dintre care 650 de milioane sunt adulți, 340 de milioane – adolescenți și 39 milioane – copii. Se estimează, către anul 2035, un copil din patru și circa 1,9 miliarde de adulți din întreaga lume vor suferi de obezitate. Impactul economic global estimat al excesului de greutate și al obezității ar putea ajunge până la 4,32 trilioane USD, (3,95 trilioane de euro) anual, până în 2035, dacă măsurile de prevenire și tratament nu se vor îmbunătăți.

În regiunea europeană a OMS, în a.2022, 22,6% dintre adulți trăiau cu obezitate. Există diferențe substanțiale dintre statele membre, cu prevalența obezității variind de la 9,7% la 34,7%.

În Republica Moldova, potrivit ultimului studiu STEPS (prevalența factorilor de risc pentru bolile netransmisibile, anul 2021), șase din zece adulți (63,9%) sunt supraponderali, dintre care – 70,8% sunt bărbați și 57% sunt femei. Aproape un sfert din populația țării (22,7%) este obeză, fără diferențe semnificative între sexe.

Obezitatea severă reduce speranța medie de viață cu un deceniu. Persoanele cu un IMC de 30–34,9 kg/m2 trăiesc în medie cu 2–4 ani mai puțin decât cei cu un IMC normal (18,5–24,9 kg/m2), iar cei cu un IMC de peste 40, trăiesc în medie cu zece ani mai puțin. Mai mult de atât, obezitatea în copilărie este asociată cu un risc mai mare a obezității și a dizabilității la maturitate, dar și a decesului prematur.

Potrivit noului Raport european de sănătate al OMS, aproape 1 din 3 copii de vârsta școlară este supraponderal și 1 din 8 – traiește cu obezitate.

În Republica Moldova, studiul de evaluare a comportamentelor de sănătate la copiii de vârstă școlară (HBSC, 2022) demonstrează că 16% dintre adolescenți de 11 – 17 ani au fost supraponderali, iar 4,4% – obezi. De menționat că rata adolescenților supraponderali a crescut cu 4 puncte procentuale, comparativ cu studiul precedent (de la 12% în 2018 la 16% în 2022), iar a celor obezi cu 1,4% (de la 3% la 4,4%).

De asemenea, 20% de copii de 7 – 9 ani sunt supraponderali, iar 7% suferă de obezitate, potrivit Inițiativei europene privind supravegherea obezității și a dezvoltării fizice la copii (datele Studiului COSI, runda a 6-a, realizată între anii 2022-2024).

Potrivit Programului național de prevenire și control al bolilor netransmisibile prioritare pentru anii 2023-2027, aprobat prin HG 129/2023, Republica Moldova și-a stabilit ca țintă – ”Zero creștere a obezității” către a.2027, comparativ cu a.2022.

Pentru a reduce rata obezității, sunt necesare acțiuni pe următoarele direcții strategice:

• implementarea intervențiilor fiscale (taxarea băuturilor îndulcite cu zahăr sau subvenții pentru alimentele sănătoase);
• aplicarea restricțiilor privind comercializarea alimentelor nesănătoase hipercalorice pentru copii;
• îmbunătățirea accesului la serviciile de management al obezității și a excesului de greutate în asistența medicală primară, ca parte a acoperirii universale de sănătate;
• consolidarea eforturilor pentru promovarea alimentației sănătoase și a activității fizice la toate etapele vieții, promovarea alăptării, intervenții în școală și în comunitate pentru crearea mediilor care să îmbunătățească accesibilitatea alimentelor sănătoase și oportunități de activitate fizică;
• dezvoltarea infrastructurii pentru practicarea activității fizice;
• promovarea mobilității sănătoase – mersul pe jos, practicarea ciclismului.

Pentru a evita acumularea kilogramelor și a menține o greutate sănătoasă, urmați pașii:

• limitați aportul de energie din contul grăsimilor și a zaharurilor. Alegeți produsele alimentare de la raft într-un mod conștient, prin studierea detaliată a etichetelor;
• consumați zilnic minim 3 porții de legume, 2 de fructe, 2-3 porții de cereale integrale, dar și 2-3 porții de leguminoase pe săptămână;
• practicați activitate fizică sistematică (60 de minute pe zi pentru copii și 150 de minute pe săptămână pentru adulți);
• creați-vă un plan alimentar săptămânal și o listă de cumpărături prestabilită;
• monitorizați-vă greutatea corpului cel puțin o dată la câteva zile.