Anual, pe data de 12 decembrie este marcată Ziua Internațională a Acoperirii Universale cu Servicii de Sănătate, scopul căreia este sporirea gradului de conștientizare a populației cu privire la necesitatea sistemelor de sănătate echitabile, rezistente și acoperirea universală cu servicii de sănătate. Această zi a fost desemnată de Organizația Națiunilor Unite (ONU) în 2012 drept o prioritate esențială pentru dezvoltarea comunității internaționale. Genericul evenimentului din acest an este „Nu lăsați sănătatea nimănui în urmă: Investiți în sistemele de sănătate pentru toți”.

Acoperirea Universală cu Servicii de Sănătate înseamnă că toți indivizii beneficiază de servicii de sănătate de care au nevoie, fără a suferi dificultăți financiare. Aceasta include întregul spectru de servicii de sănătate esențiale și de calitate: de la promovarea sănătății la prevenire, tratament, reabilitare și îngrijire paliativă pe tot parcursul vieții.

Furnizarea acestor servicii necesită forță de muncă în domeniul sănătății și îngrijirii cu o combinație optimă de competențe, care sunt distribuiți în mod echitabil, sunt protejați și susținuți în mod adecvat, și se bucură de o muncă decentă.

Pandemia de COVID-19, a evidențiat necesitatea protejării lucrătorii din domeniul sănătății și din îngrijire, de a acorda prioritate investițiilor în educația și angajarea lor și de a valorifica parteneriate pentru a le oferi condiții decente de muncă. La nivel mondial se estimează o necesitate de peste 18 milioane de lucrători medicali suplimentari până în anul 2030.

La nivel global cel puțin jumătate din populația lumii nu are acces la servicii esențiale de sănătate și peste 930 de milioane de persoane (aproximativ 12% din populația lumii) cheltuiesc minimum 10% din bugetul familiei pentru a plăti serviciile medicale.

În Republica Moldova, potrivit unui studiu recent, realizat de către Asociația Keystone Moldova “Acces echitabil la servicii de sănătate a grupurilor vulnerabile și dezavantajate în contextul COVID-19” a demonstrat faptul, că pandemia a redus accesul la serviciile de sănătate pentru bolnavii cronici. Cel mai mult au avut de suferit persoanele cu dizabilități, cu diabet zaharat, sau HIV și cei aflați în îngrijire paliativă. Mulți dintre persoanele cu boli cronice au fost nevoiți să reducă cheltuielile pentru hrană și îmbrăcăminte în favoarea celor vitale pentru sănătate. În pandemie, pacienții în îngrijiri paliative au redus cheltuielile cotidiene cu 70%, persoanele cu dizabilități cu 65%, iar cei care suferă de diabet zaharat cu 56%.

OMS utilizează 16 servicii de sănătate esențiale din 4 categorii diferite drept indicatori ai nivelului și a echității de acoperire în diferite țări ale lumii, inclusiv:

Sănătatea reproductivă, a mamei, a nou-născutului și a copilului:

• planificare familiei;
• îngrijire prenatală și postnatală;
• imunizarea completă a copilului;
• îngrijiri în caz de pneumonie.

Boli infecțioase:

• tratamentul tuberculozei;
• tratamentul antiretroviral în cazul infecției HIV;
• utilizarea plaselor tratate cu insecticide pentru prevenirea malariei;
• igiena personală adecvată.

Boli netransmisibile:

• prevenirea și tratamentul hipertensiunii arteriale;
• prevenirea și tratamentul hiperglicemiei;
• screening-ul cancerului de col uterin;
• renunțarea la fumat.

Capacitatea și accesul la serviciile de sănătate:

• accesul de bază la serviciile spitalicești;
• densitatea lucrătorilor medicali;
• accesul la medicamentele esențiale;
• securitatea sănătății, respectarea Regulamentului Internațional de Sănătate.

Unul din cele 3 obiective strategice ale OMS este de a se asigura că încă 1 miliard de oameni din întreaga lume sunt protejați prin acoperirea universală de sănătate (până în anul 2023).

„Nu lăsați sănătatea nimănui în urmă: Investiți în sistemele de sănătate pentru toți”.