Organizația Mondială a Sănătății (OMS) consideră consumul de alcool ca fiind a treia cauză de boală și moarte prematură la nivel global, ce condiționează apariția a peste 200 de boli, cum ar fi: tulburări neuropsihice, boli cardiovasculare, ciroza hepatică, anumite tipuri de cancer, accidente, traume, etc. În general, consumul de alcool este responsabil pentru 5,1% din povara globală a bolilor, măsurată în ani de viață ajustați în funcție de dizabilități (DALY). Pe lângă consecințele asupra sănătății, consumul de alcool provoacă daune sociale și economice semnificative pentru oameni, familie și societate în ansamblu.

În scopul sporirii nivelului de conștientizare a populației referitor la riscurile pentru sănătate și viață asociate consumului de alcool, anual, pe 2 octombrie, marcăm Ziua națională fără alcool. În pofida faptului că, în această perioadă, sunt organizate și acțiuni pentru promovarea vinului și a ramurii viticulturii pentru economia națională, este oportun să informăm populația despre aceste riscuri.

La nivel global, circa 3 milioane de decese anual sunt atribuite consumului de alcool, ceea ce reprezintă 5,3% din totalul deceselor înregistrate. Consumul nociv de alcool este responsabil pentru 7,1% din povara globală a bolii pentru bărbați și 2,2% pentru femei. Alcoolul este principalul factor de risc pentru mortalitatea prematură și invaliditatea în rândul celor cu vârsta cuprinsă între 15 și 49 de ani, reprezentând 10% din toate decesele din această grupă de vârstă.

În regiunea europeană a OMS se consumă cea mai mare cantitate de alcool și ca rezultat, anual, sunt înregistrate aproape 1 milion de decese. Totodată, în Europa, 58 milioane de oameni sunt considerați mari consumatori de alcool, 23 de milioane fiind dependenți de alcool (5,4% din bărbații de 18-64 ani și 1,5% dintre femeile de aceeași vârstă).

Republica Moldova se află în topul ţările cu cel mai mare consum de alcool pe cap de locuitor în lume, deși în ultimii ani se atestă o diminuare a acestuia fenomen: de la 19,4 litri de alcool pur pe cap de locuitor în a.2016, la 12,9 litri în 2019 (Observatorului Global al Sănătății al OMS), totuși nivelul de consum este destul de înalt.

Șase din zece persoane sunt consumatori curenți de alcool, arătă datele preliminare ale Studiului național al gospodăriilor privind prevalența factorilor de risc ai bolilor netransmisibile (STEPS, 2021), bărbații consumă mai mult decât femeile și situația este similară în toate grupele de vârstă. De menționat că, în Republica Moldova, unul din patru decese (26,1%) este asociat consumului de alcool.

Au fost identificate o varietate de factori individuali și sociali care influențează nivelul și modelul de consum al alcoolului. Factorii sociali includ: nivelul de dezvoltare economică,  cultura, normele sociale, disponibilitatea alcoolului, implementarea politicilor de reducere a riscului consumului de alcool, etc. Factorii individuali includ: vârsta, sexul, circumstanțele familiale și statutul socio-economic, nivelul de educație. Deși nu există un singur factor de risc dominant, cu cât o persoană are mai multe vulnerabilități, cu atât este mai probabil ca să dezvolte probleme legate de consumul nociv de alcool.

Nu există o cantitate sigură a consumului de alcool — este mesajul OMS!

Impactul dăunător al alcoolului începe chiar din perioada prenatală și durează pe parcursul întregii vieți. Alcoolul în timpul sarcinii este asociat cu un risc sporit de avort spontan, naștere prematură, sindromul morții subite a sugarului precum și malformații din spectrul tulburărilor alcoolice fetale (STAF).

Aceste consecințe sunt 100% prevenibile!

O parte semnificativă din povara bolilor legate de alcool rezultă în urma traumelor neintenționate și intenționate, inclusiv accidentelor rutiere, violenței și sinuciderilor. Leziunile fatale legate de alcool tind să apară la grupele de vârstă relativ tinere (18 — 35 ani). În plus, alcoolul este responsabil pentru fiecare al 4-lea deces la vârsta de 20-24 de ani, afectând atât tendințele demografice, cât și bunăstarea economică a societății.

Pentru a reduce consecințele dezastruoase condiționate de consumul de alcool, Ministerul Sănătății consideră că trebuie implementate politici de reducere a consumului de alcool. Acestea includ:

• reglementarea comercializării băuturilor alcoolice (în special pentru persoanele tinere);
• reglementarea și restricționarea disponibilității alcoolului;
• reducerea cererii prin mecanisme de impozitare și stabilire a prețurilor;
• achiziționarea de la populație a unei cantități mai mari de struguri;
• creșterea gradului de conștientizare a problemelor de sănătate publică cauzate de consumul de alcool și asigurarea sprijinului pentru politici eficiente privind alcoolul;
• oferirea unui tratament accesibil pentru persoanele cu tulburări de consum de alcool;
• implementarea programelor de screening și intervenții scurte pentru consumul de alcool în serviciile de sănătate.

Atingerea țintelor incluse în Agenda 2030 a ODD privind reducerea cu 30% a consumului nociv de alcool necesită o implicarea adecvată a tuturor părților interesate.

Doar acționând împreună putem reduce efectele negative ale alcoolului asupra sănătății și societății.