Ritmul vieții moderne ne face să lucrăm fără odihnă. Mereu ne grăbim undeva, încercam să ne ajungem tot mai sus în carieră, pentru a ne asigura o existență fără griji. Pe de o parte, aceasta este o aspirație lăudabilă. Pe de altă parte, se pare că în aceasta luptă continuă spre succes, uneori întrecem iar aceasta influențează mult inima. Problema este că chiar și o inima perfect sănătoasă nu poate rezista suprasolicitărilor extreme, cu atât mai mult, o inimă bolnavă. Bineînțeles că o inima bolnavă are cu mult mai puține resurse pentru a face față, deoarece chiar și în stare de repaus ea trebuie să lucreze cu o sarcină mare. Pentru o astfel de inimă este extrem de important asigurarea unor perioade de repaus zilnic. În caz contrar, ea încetează să facă față funcțiilor sale vitale. Iată de ce în astfel de situații este vorba despre o patologie cardiacă precum este insuficiența cardiacă cronică.

 

Mulți cred în mod eronat că insuficiența cardiacă este o boală a inimii. Nu este așa. Insuficiența cardiacă constă dintr-o serie întreagă de tulburări, la baza cărora, într-adevăr stă capacitatea contractilă scăzută a mușchiului inimii. Cu alte cuvinte, este o afecțiune în care contractilitatea mușchiul inimii devine slabă, din cauza căreia, ulterior, inima devine incapabilă de a satisface pe deplin corpul uman cu cantitatea necesară de sânge. Se produce o reținere a apei în organism și în consecință, toate organele și țesuturile, duc lipsă de substanțe nutritive și oxigen, atât de necesar. De altfel, există două tipuri de insuficiență cardiacă: acută și cronică. Mai mult decât atât, insuficiența cardiacă acută se poate dezvolta în câteva ore și necesită tratament și spitalizare de urgență. Referitor la insuficiența cardiacă cronică, această condiție se dezvoltă în timp de mai multe luni sau chiar ani, și necesită un tratament regulat și îndelungat.

Cine este expus acestei boli. Cea mai mare parte o constituie persoanele în vârstă, în special, cei care suferă de boala ischemica a cordului, hipertensiune arterială și alte boli, însoțite de o deteriorare a funcțiilor inimii. In plus, insuficiența cardiacă complică evoluția multor boli ale sistemului cardiovascular. În general, boala reduce foarte mult calitatea vieții pacienților, și poate provoca chiar moartea.

Cauzele insuficienței cardiace nu sunt întotdeauna evidente.

În ceea ce privește posibilele cauze ale bolii, acestea includ spre exemplu, infarctul miocardic, patologia valvulară, hipertensiunea arterială rezistentă la tratament, miocardita. Mai mult decât atât, nu mai puțin important este predispoziția genetică, cum ar fi bolile cardiace congenitale.

În plus, ritmul cardiac lent, rapid, sau pur și simplu neregulat poate avea, de asemenea, un efect negativ asupra mușchiului cardiac.

De altfel, mulți dintre pacienți sunt conștienți de tensiunea lor arterială ridicată sau vasele deteriorate, dar nu conștientizează sau nu știu că în timp toate acestea pot fi în detrimentul inimii lor, declanșând o slăbire puternică a mușchiului inimii, prin urmare, provocând insuficiența cardiacă. Mai mult decât atât, insuficiența cardiacă poate fi provocată de afecțiunile pulmonilor și a vaselor pulmonare cum ar fi spre exemplu, bronhopneumopatia cronică obstructivă, sau hiperplazia pulmonară primară.

Afectarea mușchiului cardiac poate fi cauzată de boli, cum ar fi diabetul zaharat, obezitate severă, activitate excesivă a glandei tiroide. De altfel, este interesant faptul că există, de asemenea, cauze exotice de insuficienta cardiaca. Dar ele sunt mai frecvente în țările tropicale. În astfel de țări există paraziți care se pot stabili în mușchiul cardiac, doar ca în așa cazuri boala apare, de obicei, la o vârstă mai tânără. Cu toate acestea, cel mai frecvent insuficiența cardiacă este cauzata de boala ischemică a cordului, în special de infarctul miocardic.

Dacă vorbim despre simptome, în primul rând ar trebui să acorde o atenție la slăbiciune și oboseală. Aceste simptome de insuficiență cardiacă sunt, de obicei, primele.

Un alt simptom este acumularea excesivă de lichide în organism, care este exprimat prin apariția edemelor. Cert este că, datorită faptului că inima nu poate face față întregului volum sanguin circulant, excesul de lichide din sânge începe să se acumuleze în diferite țesuturi și organe, de multe ori în picioare, gambe, coapse, abdomen, ficat. Are loc acumularea de lichide în plămâni. Din acest motiv, se dezvoltă o insuficiență respiratorie cu apariția dispneei. Adesea, aceasta conduce și la faptul că pacientul se trezește noaptea din somn cu crize de astm sever de multe ori însoțit și de o tuse seaca. Apropo, președintele Americii Teodor Roosevelt, de asemenea, suferea de insuficiență cardiacă. Și, pentru o lungă perioadă de timp, el se plângea că, din cauza problemelor de respirație nu poate dormi culcat. Așa că el dormea stând pe un scaun. Dar asta nu e tot. Ca urmare a edemelor gambiene, a coapselor sau abdomenului, crește rapid greutatea corporală. Iar dacă apăsăm cu degetul în zonele respective se poate observa apariția godeurilor.

Ei bine, în cazuri mai severe, lichidul se poate acumula în abdomen și provoca o stare periculoasă ca ascită. Ascita – este o complicație a insuficienței cardiace decompensate.

În cazul în care lichidul se acumulează în plămâni, aceasta poate produce un statut nu mai puțin periculos ca dezvoltarea edemului pulmonar. În cele mai multe cazuri, edemul pulmonar apare în insuficiența cardiacă cronică și este însoțit de simptome ca dispnee pronunțată și tusea cu spută de culoare roz.

În general, insuficiența circulatorie afectează în mod negativ toate organele și sistemele corpului uman. De exemplu, aceasta are impact negativ asupra sistemului nervos, mai ales la persoanele în vârstă, aceasta poate produce un declin al activității mentale.

În cazul în care partea stângă nu este capabilă sa pompeze pe deplin, sângele este aruncat înapoi în vasele sanguine pulmonare, iar excesul de lichid se infiltrează în alveole și provoacă dificultăți în respirație. La aceasta se adaugă slăbiciune și secreție excesivă de mucus, chiar și cu sânge.

În insuficiență cardiacă dreaptă are loc o stază venoasă în venele ficatului și a membrelor inferioare. Ca rezultat, crește semnificativ volumul ficatului iar bolnavii suferă de dureri și umflarea severă a picioarelor. În plus, insuficiența cardiacă dreaptă se caracterizează prin apariția nicturiei, adică, a fluxului urinar crescut pe timp de noapte, care este mai mare decât în timpul zilei.

In general, de multe ori în insuficiența cardiacă congestivă rinichii pur și simplu nu pot face față volumului de lichide atât de mare, iar în consecință se dezvoltă insuficiența renală.

Sarea care este în mod normal, excretată prin rinichi, împreună cu apă, în acest caz, este reținuta în organism, crescând edemele. Este important ca aceasta condiție nu impune un tratament deoarece prin eliminarea cauzei principale, care este insuficiență cardiacă, dispare și insuficiența renală.

Chiar și astfel de simptome clasice de insuficiență cardiacă, cum ar fi edemele membrelor inferioare, dispneea și ralurile umede pulmonare , precum și oboseala pronunțată, palpitațiile cardiace pot fi specifice și altor patologii. Prin urmare, prezența acestor simptome nu întotdeauna sunt suficiente pentru a stabili diagnosticul. Diagnosticul corect poate fi stabilit doar de către un medic cardiolog și numai cu ajutorul unor metode de investigație speciale.

Diagnosticarea insuficienței cardiace este întotdeauna individuală, nu există niciun plan general pentru toți pacienții. Insuficiența cardiacă se referă la acele boli care necesită o asociere de mai multe metode de investigație. Desigur, primul lucru pe care îl face medicul cardiolog este colectarea anamnezei, adică conversație detaliată cu pacientul. După aceasta urmează celelalte investigații. De exemplu, în cazuri de insuficiență cardiacă suspectată, medicul dumneavoastră vă poate prescrie:

• o electrocardiogramă, ceea ce va determina dacă pacientul prezintă tulburări de ritm cardiac, dacă a avut un atac de cord
• radiografia cutiei toracice, care va dezvălui acumularea de lichid în plămâni, dacă este cazul, și de a determina dacă inima și vasele mari sunt mărite în volum
• ecocardiografie, care poate fi utilizată pentru a determina dimensiunile camerelor inimii, precum și pentru a determina funcția valvelor;
• Rezonanța magnetică nucleară a inimii, care poate diagnostica cu succes boala coronariana și malformații congenitale sau dobândite, hipertensiune arterială și alte boli
• testul cu efort fizic, cum ar fi cicloergometria, pentru că în timpul efortului fizic inima începe să lucreze mai repede, și astfel este posibil să determinam dacă inima se descurcă cu această sarcină sau nu;
• coronaroangiografia, care arată starea vaselor sangvine ale inimii daca acestea sunt îngustate sau complet blocate. Dar trebuie remarcat faptul că această procedură nu este indicată pentru toți pacienții, și numai în prezența anumitor indicații.

În plus, în cazuri severe de boală pot fi necesare investigații suplimentare, cum ar fi ecografia abdominală, a ficatului, splinei si a pancreasului.

În general, în cazul în care medicul cardiolog are dubii, poate trimite pacientul său pentru a face alte investigații și pentru a fi consultat de către alți specialiști precum endocrinolog, gastroenterolog, neurolog. Așadar, diagnosticul de insuficiență cardiacă este un proces complicat. Prin urmare, așa cum am mai spus, orice încercare a pacientului de a-și stabili singur un diagnostic sau cu ajutorul unor prieteni și vecini, sunt sortite eșecului.

Pentru a trata cu succes insuficiența cardiacă este necesar să determinam cauza principala a acesteia. La modul general,tratamentul insuficienței cardiace se face în mai multe etape.

În primul rând, orice cardiolog obligatoriu va recomanda reducerea efortului fizic, atât la locul de muncă cât și acasă. În această boală e necesar să eliminam oboseala, pentru a oferi inimii o oportunitate de a se relaxa pe deplin. Prin urmare, viața din acest moment ar trebui să fie cât mai calmă, echilibrată și fără stres.

În al doilea rând, va fi necesar să se urmeze o dieta, să încercați să nu adăugați în greutate, de fapt, țesutul adipos ridică diafragma, care, la rândul său, complică lucrul inimii. În al treilea rând, medicul trebuie să prescrie medicația necesară în acest caz. Fără tratament medicamentos, din păcate, e imposibil. Aceste medicamente au scopul de a proteja inima de suprasolicitări inutile. În insuficiența cardiacă, medicii prescriu adesea medicamente din mai multe grupe farmacologice. Acesta pot fi de exemplu:

• glicozide cardiace care cresc contractilitatea miocardică și contribuie la o mai bună toleranță la efort;
• vasodilatatoare și inhibitori ai enzimei de conversie ai angiotensinei, care scad tonusul vaselor sangvine și dilată venele și arterele, contribuind astfel la o creștere a debitului cardiac;
• nitrați, care de asemenea cresc debitul cardiac și dilata arterele coronare;
• diuretice care reduc acumularea excesivă de lichide;
• anticoagulante, care previn formarea cheagurilor de sânge în vase;
• precum și medicamente care îmbunătățesc metabolismul miocardic, cum ar fi vitaminele grupului B, acid ascorbic sau suplimente de potasiu.

După cum se poate vedea, spectrul de medicamente pentru insuficiența cardiacă este destul de mare. Și fiecare medic alege medicamentele necesare individual fiecărui pacient. Și ce funcționează pentru un pacient poate fi complet inutil pentru altul și chiar dăunător. Prin urmare, nu luați medicamente fără prescripție medicală.

Nu uitați că a va trata de insuficiență cardiacă, este de obicei imposibil. Prin urmare, tratamentul stabilit de către cardiolog va trebui să fie luat o perioadă lungă de timp pentru a ține boala sub control.

Dieta în această boală este extrem de importantă pentru pacient. Mai mult decât atât, aceasta dieta ar trebui sa fie suficient de bogată în calorii și ușor de digerat, și nu mai puțin important, cu un conținut scăzut de sare și lichide. Se recomandă ca bolnavii să mănânce de 5-6 ori pe zi în porții mici și fracționate.

Din dietă se va exclude ciocolata, ceaiul și cafeaua tare, alimentele condimentate și sărate, carnea grasă, untura, produse din făină și, desigur, se va renunța complet la alcool. Tabagismul este de asemenea contraindicat!

În ceea ce privește sarea, aceasta nu trebuie să depășească 5 – 6 grame pe zi, având în vedere ca toate produsele pe care le consumați deja conțin sare. În cazul în care starea pacientului este acută, cu prezența edemelor pronunțate, sarea este exclusa din regimul alimentar.

Cantitatea de lichide pe care le consumam este de asemenea important. Acestea nu trebuie să fie mai puțin de 0,8 litri și să nu depășească 1,2 – 1,5 litri pe zi. În aceasta se include toate mesele lichide, supele, ceaiul, sucurile etc.

Dieta pacienților cu insuficiență cardiacă trebuie să includă produse cum ar fi caise uscate, stafide, cartofi copți, banane, piersici, nuci, varză, carne de vită, hrișcă și fulgi de ovăz. In insuficiența cardiacă ușoară, astfel de masuri pot fi suficiente pentru a ameliora edemele, a normaliza greutatea corporală și a scăpa de dispnee, adică, îndepărtăm sarcina excesivă asupra inimii. Cu toate că, doar respectarea dietei nu este de ajuns.

Pentru a încuraja cetățenii să nu ignore tratamentul acestei boli, este oportun să amintim și despre consecințele acestei boli. Insuficiența cardiaca cronică este o bombă cu ceas! Nu trebuie sa subiestimăm gravitatea acesteia. De asemenea, nu uitați că este o patologie care progresează.

Iar consecințele insuficienței cardiace pot fi foarte și foarte neplăcute. De exemplu, numai în SUA, insuficiența cardiacă este cauza principală de spitalizare a persoanelor de peste 65 de ani.

Orice boală a sistemului cardiovascular, complicate de insuficiența cardiacă are o evoluție mai severa. Mai presus de toate, se referă la boala coronariană, angină pectorală și la hipertensiunea arterială. În rândul acestor pacienți crește în mod semnificativ și riscul de deces.

Este necesar să se țină cont de vârsta pacientului, severitatea bolii și bolile asociate, precum și de stilul de viață, eficacitatea tratamentului prescris anterior, și mulți alți factori.

În general, aproximativ 50% dintre pacienții care sunt diagnosticați cu insuficiență cardiacă, trăiesc cu boala mai mult de cinci ani.

Desigur, cu cât tratamentul este început mai devreme, cu atât mai bune sunt rezultatele, și cu atât mai bun este prognosticul de viață.

Cel mai important în tratamentul insuficienței cardiace este de a îmbunătăți calitatea vieții și de a restabili capacitatea de lucru a pacienților.

Insuficiența cardiacă, apare de obicei pe fonul unei boli a sistemului cardiovascular. Așa că trebuie să mergem periodic la medicul cardiolog și să tratăm la timp unele bolii deja existente.

Inima omului are un potențial bogat și se pare că suprasolicitarea ei este practic imposibilă. Cu toate acestea, este o concepție greșită. Inima noastră, de asemenea, poate obosi și trebuie să fie protejată.

De exemplu, excesul de greutate suprasolicită lucrul inimii, așa ca avem nevoie de a menține la normal masa corporală, iar în cazul în care există o greutate în exces, ar trebui să o reducem. Cel mai bine este să rămânem doar la o dietă corectă echilibrată și sănătoasă, evitând consumul de alimente grase, preferând legumele și fructele.

Nu uitați despre utilizarea excesivă a sării de bucătărie, care suprasolicită, de asemenea, inima noastră.

Se recomandă să ne dezicem de la consumul excesiv al ceaiului, al cafelei și al alcoolului, care este o povară suplimentară asupra inimii.

Cu privire la pericolele fumatului, știm cu toții că este foarte dăunătoar pentru inima noastră.

O altă problemă actuală este stilul de viață sedentar. Exercițiile fizice moderate, mai ales în aer liber, vor fi foarte utile.

Un alt factor negativ este stresul. Din toate acestea tragem concluzia că cea mai bună prevenire a insuficienței cardiace și a altor boli cardiovasculare este respectarea unui stil de viață sănătos. Și anume, nutriție, aer curat, evitarea obiceiurilor dăunătoare, activitatea fizică excesivă, rezistență la situații de stres și încrederea în sine . Toate acestea vor ajuta inima sa rămână sănătoasa și puternică!

Insuficiență cardiacă acută este o afectare severă a fluxului sanguin, care necesită ajutor de urgenta. Orice întârziere în acest caz ar putea costa viața pacientului. Prin urmare, cel mai important și primul lucru pe care îl puteți face în acest caz – este un apel rapid la ambulanță!

Dacă observați la cineva simptomele: dispnee, astm, slăbiciune bruscă, amețeli, dureri de inimă, respirație șuierătoare, spută spumoasă sangvinolentă – apelati imediat la serviciul de urgență.

În timp ce așteptați echipa de medici, este important să întreprindeți următoarele măsuri:

• Ori de câte ori este posibil, încercați sa scoateți pacientul afară, sau pur și simplu sa deschideți ferestrele
• Luați poziția de semi decubit
• Coborâți brațele și picioarele pacientului în apă fierbinte, se va reduce astfel fluxul sanguin la nivelul inimii
• Dați-i pacientului o tabletă de nitroglicerină sublingual
• Dacă persoana este inconștientă și fără puls, recurgeți imediat la resuscitare, compresiuni toracice, respirație artificială, pentru aceasta plasați pacientul în decubit dorsal pe o suprafață plană și dură.

Cel mai important lucru în această situație este să nu vă pierdeți controlul, să fiți curajoși. Amintiți-vă că toate aceste măsuri pot salva viața cuiva! Aceste manevre ajută la menținerea vieții până la sosirea ajutorului medical calificat.

Examenele preventive efectuate la un cardiolog sunt cea mai sigură cale de a preveni problemele cardiace.

Insuficiența cardiacă este o boală gravă, dar nu se produce peste noapte, ea se dezvoltă treptat. Nu evitați tratamentul și urmați toate recomandările și sfaturile medicului.

Dezvoltați calitățile precum bunătatea, pozitivismul, iubirea de sine și a oamenilor înconjurători, abilitatea de a vedea binele în orice situație.

Acest lucru vă ferește nu numai de boală și vă face un om fericit.

Curiozități:

Tomografia computerizată a mumiilor au arătat ca bolile de inima erau surprinzător de frecvente în Egipt. Poate că la acel moment au existat și alți factori care provocau bolile de inimă, cu excepția fumatului, fast-food-ul și TV exagerat.

• Oamenii de știință danezi au demonstrat ca femeile și bărbații cu coapsele de dimensiuni mai mici de 60 cm în circumferință au un risc mai mare de a dezvolta boli de inimă.
• Cercetătorii cred că cei care stau noaptea până târziu sunt mai expuse riscului de boli de inima, chiar dacă ei dorm peste opt ore.
• În Statele Unite, mai mult de 1 000 de oameni pe zi mor de stop cardiac subit sau atac de cord.
• La persoanele solitare riscul de deces prin stop cardiac subit și infarctul miocardic este de două ori mai mare decât cea a celor care locuiesc cu rude sau chiar cu un coleg de cameră.
• Emoțiile negative și depresia sunt factori de risc pentru stop cardiac subit sau accident vascular cerebral. Cu cât mai fericit este o persoană, cu atât mai sănătoasă este inima sa.
• Cercetătorii au stabilit că pulsul unei femei în stare de repaus este un bun indicator al sensibilității sale la atacuri de cord. Femeile cu o frecvență cardiacă ridicată (76 sau mai multe bătăi pe minut), au o probabilitatea mai mare de a suferi un atac de cord decât cea a căror inimă bate de 62 de ori pe minut sau mai puțin.
• Vârsta este cel mai important factor în dezvoltarea bolilor de inimă. Acesta este urmat de sexul persoanei, predispoziția genetică, etnia, fumatul, obezitatea, lipsa exercițiilor fizice, tensiune arterială mare, toate tipurile de diabet și colesterolul crescut în sânge.
• Râsul relaxează și dilată vasele de sânge, ceea ce ajută la protejarea inimii.
• Comparativ cu alte zile ale săptămânii, cel mai frecvent atacurile de cord sunt înregistrate în dimineața zilei de luni.
• Medicii numesc dimineața, „vremea rea” din cauza nivelului crescut de infarct miocardic în acest moment al zilei. Nivelul de hormoni de stres, cum ar fi cortizol, dimineața este întotdeauna mai mare decât în timpul zilei.
• Aproximativ 30% dintre persoanele care mor din cauza bolilor de inima au fost fumători.

 

Departamentul Medicină Internă, Clinica Medicală Nr. 3

Disciplina Cardiologie, USMF „Nicolae Testemiţanu”

IMSP SCM Sfânta Treime

Autorii:

Asistent universitar , d. ș. m. – Elena Samohvalov

Medic rezident medicină internă – Viorica Varvariuc