„Măsurați tensiunea arterială cu acuratețe. Controlați-o. Trăiți mai mult!” – este îndemnul cu prilejul Zilei Mondiale a Hipertensiunii Arteriale, pe care o marcăm pe 17 mai. Pentru al treilea an consecutiv tema se axează pe creșterea gradului de conștientizare a importanței controlului timpuriu al hipertensiunii, a metodelor precise (cu acuratețe) de măsurare a tensiunii arteriale (HTA) și promovarea unui mod de viață sănătos pentru a reduce riscurile.

The doctor uses a sphygmomanometer with a stethoscope to check the patient’s blood pressure in the hospital.

HTA este o afecțiune medicală caracterizată prin creșterea persistentă a valorilor tensiunii arteriale peste limitele normale (140/90 mm Hg sau mai mare), totodată, fiind cauza majoră a unei serii de probleme de sănătate, cum ar fi: accidente vasculare cerebrale, atac de cord, boli de rinichi, etc.

HTA afectează 1 din 3 adulți din întreaga lume, fiind, totodată, responsabilă de peste 10,8 milioane de decese anual. La nivel global, numărul de adulți cu vârste cuprinsă între 30 și 79 de ani cu HTA a crescut de la 650 de milioane la 1,3 miliarde, în ultimii treizeci de ani, două treimi dintre cazuri fiind depistate în țările cu venituri mici și medii.

În Regiunea Europeană a OMS, potrivit ultimului raport de sănătate, peste o treime dintre adulții cu vârste cuprinse între 30 și 79 de ani suferă de HTA și aproximativ 4 din 5 persoane cu HTA nu sunt tratate adecvat.

De-a lungul anilor, în Republica Moldova nivelul morbidității prin HTA rămâne înalt, cu tendință de o continuă creștere, înregistrându – se, anual, peste 30 de mii de cazuri noi de HTA (în a.2023 s-au înregistrat 33392 cazuri (cifre absolute), a.2022 – 33536, a,2021- 29913 cazuri). Conform studiului STEPS 2021, în Republica Moldova, 34,8% de persoane cu vârste cuprinse între 18 și 69 de ani li s-au determinat tensiunea arterială crescută. Valorile tensiunii arteriale sistolice de peste 140 mmHg sunt cele mai frecvente, proporția bărbaților a constituit 53,2% și a femeilor 34,4% și doar 13,4% dintre ei își țin sub control HTA.

Factorii de risc ai HTA sunt: factori de risc care nu pot fi modificați, cum ar fi: vârsta, eriditatea și factori de risc modificabili, care țin de comportament și stilul de viață, inclusiv: alimentația nesănătoasă, activitatea fizică insuficientă, consumul de tutun și alcool, obezitate.

Se estimează că circa 50% din totalul cazurilor de HTA sunt condiționate de alimentația nesănătoasă (inclusiv 30% sunt atribuite consumul crescut de sare, iar 20% sunt legate de insuficiența consumului de fructe și legume); inactivitatea fizică este responsabilă de aproximativ 20% din totalul cazurile de HTA; obezitatea (cauzată de excesul caloric alimentar și lipsa de activitate), este responsabilă de aproximativ 30% din cazurile de HTA; consumului excesiv de alcool i se atribuie 3% din totalul cazurilor de HTA.

Hipertensiunea deseori decurge fără simptome, fiind denumită și „asasinul tăcut”. Simptomele apar, de obicei, atunci când aceasta atinge valori foarte ridicate, când se întâmplă să crească brusc și suficient de marcat, devenind o urgență medicală și includ: dureri de cap, vedere încețoșată sau alte modificări ale vederii, greață, amețeli, hemoragii nazale, palpitații.

Există câteva strategii importante, recomandate pentru a preveni HTA și a reduce consecințele acesteia, cum ar fi:

• promovarea unui mod de viață sănătos, ce presupune menținerea unei greutăți corporale normale, reducerea consumului de sare, alimentația sănătoasă limitarea consumului de alcool, renunțarea la consumul de tutun, creșterea nivelului de implicare în activitatea fizică, etc.
• setarea unui nivel mai înalt de screening pentru depistarea HTA la persoanele din grupul de risc prin promovarea măsurării de rutină a tensiunii arteriale, la toate vizitele la medicul de familie.
• instruirea persoanelor pentru măsurarea corectă a tensiunii arteriale și sporirea nivelului de conștientizare pentru promovarea unui mod de viață sănătos. Tensiometrele recomandate în acest caz sunt cele digitale automate, cu manșetă pe braț, validate și testate clinic.
• creare de programe comunitare privind autogestionarea bolilor cronice.

Pentru stabilirea diagnosticului de HTA, măsurarea tensiunii arteriale o singură dată nu este suficientă, se recomandă atât măsurarea repetată, cât şi monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale şi automonitorizarea tensiunii arteriale la domiciliu.

NB: Țintele naționale a cadrului de monitorizare a BNT cu referire la hipertensiunea arterială, aprobate prin HG 129/2023 cu privire la aprobarea Programul național de prevenire și control a BNT prioritare pe perioada 2023 – 2027 sunt următoarele:

• Reducerea relativă cu 10% a prevalenţei hipertensiunii arteriale în rândul persoanelor de vârsta 18+ ani
• Reducerea relativă cu 30% a consumului mediu de sare / sodiu în rândul persoanelor de vârsta 18+ ani
• Zero creștere a nivelului de obezitate
• Acoperirea a 50% de persoanele eligibile cu tratament medicamentos și consiliere pentru prevenirea atacurilor de cord și a accidentelor vasculare cerebrale.